1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 12 º

Finanţe şi bănci

UPDATE Guvernul şi FMI au căzut de acord: deficit bugetar de 1,83% din PIB, în 2015

Premierul Victor Ponta a declarat marți că există un acord de principiu cu delegația FMI, CE și BM privind bugetul de stat pe 2015, conform căruia deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor va fi de 1,83% din PIB.

09 dec, 2014 | ECONOMICA.net
(update 09 dec, 2014 16:20) Declaraţia misiunii FMI-CE de la sfârşitul misiunii tehnice: Deficit cash de 1,8% din PIB în 2015. Experţii revin în ianuarie la Bucureşti pentru misiunea de evaluare
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE) au convenit cu autorităţile române stabilirea bugetului pe anul 2015 pe baza unui deficit bugetar de 1,8% pe cash şi de 1,2% din PIB în termeni ESA (sistemul european de conturi), se arată într-o declaraţie transmisă marţi, AGERPRES, la încheierea vizitei comune în România a delegaţiei FMI şi CE.

"Echipele, împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un Acord Stand - By cu FMI şi de Asistenţă CE pentru balanţa de plăţi. Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA. Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care, în anul 2015, se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene", se arată în comunicatul citat.

Potrivit comunicatului, o misiune comună care va avea drept scop o evaluare completă a acestui program se va afla la Bucureşti în luna ianuarie. Echipele FMI şi CE au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 2 decembrie - 9 decembrie 2014, pentru discuţii tehnice privind bugetul pentru anul 2015.
(update 09 dec, 2014 14:11) Vâlcov: TVA poate scădea cu 2 puncte procentuale. Dacă în T1 vom avea încasări suplimentare de 2 miliarde lei
TVA ar putea fi scăzută cu 2 puncte procentuale dacă în primul trimestru al anului viitor vor fi încasări suplimentare de 2 miliarde lei la buget, a anunţat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, marţi, la Palatul Parlamentului.

"Am discutat cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene că aici am avut divergenţe pe nivelul veniturilor de anul viitor. Dumnealor au spus că va fi mai redus, noi am spus că va fi un pic mai mare. În buget am introdus datele pe care le-am agreat împreună, anume datele dumnealor. Am convenit că, dacă în primul trimestru vom avea venituri excedentare, la fel şi în al doilea trimestru, practic în primele şase luni, toate acestea să le îndreptăm spre măsuri de relaxare fiscală în special în zona TVA. Acolo va fi o decizie politică luată împreună cu prim-ministrul României", a spus Vâlcov.
(update 09 dec, 2014 12:55) Ponta: 0,3% din PIB în plus pentru Apărare se poate aproba doar în Consiliul European
Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că alocarea a 0,3% din PIB în plus pentru cheltuieli militare nu este cuprinsă în bugetul de anul viitor şi poate fi obţinută doar în Consiliul European, întrucât reprezentantul Comisiei Europene la negocierile cu Guvernul nu a avut mandat pentru această derogare.
(update 09 dec, 2014 12:36) TVA la serviciile all-inclusive scade de la 24%, la 9%
Premierul Victor Ponta a anunţat că TVA pentru serviciile de turism all-inclusive scade, în 2015, de la 24%, la 9%.

"Un deficit care pe de o parte răspunde dorinței de a arăta rigurozitate bugetară (...) și nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli. (...) Vom avea un buget de 238 de miliarde de lei — 225 venituri și 13 miliarde deficit. (...) S-a luat în considerare și s-a acceptat o creștere economică de 2,5% din PIB", a afirmat Ponta la Palatul Victoria. 

România a negociat creşterea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB. În acest deficit ar fi cuprins şi un procentaj suplimentar de 0,6-0,7% pentru armată şi co-finanţare. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor cu FMI, instituţia ar fi cerut un deficitul bugetar de 0,9% din PIB, procent la care se adaugau cheltuielile suplimentare pentru armată şi co-finanţare, sume care, de asemenea, trebuiau recunoscute.

"Este vorba despre o autorizare temporară permisă de reglementările europene, România îndeplinind în continuare prevederile asumate în Obiectivul pe Termen Mediu (MTO) privind consolidarea fiscală. România cere ca, temporar, cofinanţările de fonduri europene şi cheltuielile pentru creşterea bugetului Apărării şi a instituţiilor de siguranţa naţională să nu fie luate în calculul indicatorilor de monitorizare a consolidării fiscale. Creşterea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB reflectă accesarea unor drepturi prevăzute în Tratatele Uniunii Europene (privind clauză de investiţii) şi în angajamentele luate odată cu aderarea la NATO şi confirmate la ultimul Summit NATO (privind creşterea cheltuielilor militare şi de siguranţa naţională)", a afirmat săptămâna trecută, Cristian Socol, consilierul pe probleme economice al prim-ministrului.

Discuţiile tehnice cu FMI, care va trimite în ianuarie o echipă pentru evaluarea acordului curent, au fost marcate de o serie de ameninţări cu ruperea acordului de către partea română. Şi preşedintele Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta, au avertizat pe rând că România poate renunţa oricând la acordul cu FMI. Primul a subliniat că o rupere a acordului ar fi o pată pe imaginea FMI, iar Ponta a zis că România n-ar mai avea nevoie de acord, atâta timp cât liniile impuse de Comisia Europeană sunt îndeajuns de dure.
     
Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că alocarea a 0,3% din PIB în plus pentru cheltuieli militare nu este cuprinsă în bugetul de anul viitor şi poate fi obţinută doar în Consiliul European, întrucât reprezentantul Comisiei Europene la negocierile cu Guvernul nu a avut mandat pentru această derogare, scrie Agerpres.

'0,3% în plus la deficit pentru cheltuieli militare pe care l-am solicitat noi la ECOFIN şi care a fost agreat de principiu nu este inclus aici. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu domnul preşedinte în funcţie, Traian Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18 (decembrie - n.r.) ori la Consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare dintr-un motiv foarte simplu de înţeles: suntem la graniţa cu Ucraina, la graniţa unor conflicte deocamdată îngheţate (...), avem nişte obligaţii pe care ni le-am asumat la summitul NATO şi evident că sperăm ca în Consiliul European România să obţină (derogarea - n.r.)', a declarat Ponta la Palatul Victoria în urma negocierilor cu delegaţia FMI, BM şi CE.

Petrescu, MFP: Din deficitul de 1,83% din PIB negociat cu FMI, 0,25 punte procentuale merg la fonduri europene
     
Deficitul bugetar convenit de autorităţi cu instituţiile financiare internaţionale, de 1,83% din produsul intern brut, cuprinde un procentaj special, de 0,25 puncte procentuale din PIB, pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, iar majorarea deficitului a fost necesară în contextul în care bugetul pe anul viitor nu cuprinde taxe şi impozite suplimentare, a declarat marţi, la România TV, ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.

'Acest deficit pe cash de 1,83% este, de fapt, 1,832%. Am negociat la fiecare zecimală, au fost negocieri foarte dure. Pe fonduri europene, noi avem două exerciţii bugetare suprapuse anul viitor şi trebuie să punem foarte mulţi bani acolo pentru cofinanţare. Este o prioritate pentru 2015 şi noi nu am vrut să tăiem din aceste fonduri. S-a discutat foarte mult cu Comisia Europeană. S-a ajuns la această cifră şi pentru că s-a negociat, practic, un procentaj în plus peste deficitul bugetar de 0,25 puncte procentuale tocmai pentru cofinanţare la fonduri europene. Deci, în acest 1,832 intră şi un 0,25, procentaj care se duce direct pe fonduri europene', a explicat Ioana Petrescu.

Ministrul Finanţelor a mai spus că, în acest fel, s-a reuşit suplimentarea sumelor pentru cofinanţare, fără a se apela la taxe şi impozite suplimentare. 'Am putut să punem mai mulţi bani pentru cofinanţare în buget pentru că, deşi facem un buget unde nu punem nicio taxă în plus, nu am vrut în niciun caz să tăiem de la fonduri europene. Este o prioritate pentru anul viitor ca absorbţia să fie cât mai mare', a mai spus Ioana Petrescu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO