Heroiu, Banca Mondială: România a devenit oficial o ţară dezvoltată. Braşovul, dezvoltare mai rapidă decât Singapore, în perioada sa de boom

„Voi începe cu o veste pozitivă, în aceste vremuri destul de dificile. Banca Mondială a anunţat, în urmă cu câteva săptămâni, că, în 2019, România a devenit oficial ţară dezvoltată. Noi am făcut o mapare a zonelor care sunt dezvoltate şi (…) principalele oraşe din România sunt, de fapt, motoarele care au încurajat această dezvoltare. În mod evident, Braşovul este unul dintre aceste motoare. Dacă ne uităm la ritmul de creştere al Braşovului, vedem că a crescut mai repede decât Singapore, în perioada sa de boom economic. În mod evident, când o astfel de creştere se întâmplă aşa de repede, este important ca reacţiile să fie la fel de rapide, altfel ne trezim cu efecte secundare neaşteptate”, a afirmat reprezentantul Băncii Mondiale.

Acesta a precizat că, având în vedere acest lucru, Braşovului trebuie să i se dea „un schelet care să ghideze această creştere într-un mod sustenabil”.

„Din fericire, Braşovul nu a făcut multe din greşelile pe care alte oraşe, cum ar fi Bucureştiul sau Clujul le-au făcut. Zonele de extensie ale Braşovului s-au dezvoltat într-un mod mult mai sustenabil. Noi sperăm ca această dinamică să continue şi în anii următori. De aceea este important să ai o structură şi un mod care să ghideze dezvoltarea Braşovului nu numai pe termen scurt şi mediu, ci, neapărat, şi pe termen lung. Am făcut şi o analiză de pretabilitate a terenurilor construibile din zona metropolitană Braşov, pe mai multe domenii: zone industriale şi logistice, noi hoteluri sau pentru zone de servicii şi birouri, retail. În cadrul acestei analize, am identificat şi zonele cu potenţial de dezvoltare din Braşov, iar zona Rulmentul este una dintre cele mai importante astfel de zone. Avantajul acestei zone este că are o locaţie relativ bună, lângă o dezvoltare imobiliară făcută în ultimii ani (zona nouă a cartierului Tractorul, n.n.), mare parte din teren este proprietate publică, deci permite intervenţii relativ rapid”, a spus Heroiu.

Potrivit acestuia, cele trei scenarii de regenerare urbană a acestei zone propun, în primul rând, o conservare a patrimoniului industrial existent acolo, în al doilea rând „o abordare imobiliară cu un focus mai mare pe partea de rezidenţial şi birouri”, iar în al treilea rând un „cartier verde”, un pol care să încurajeze dezvoltarea din jurul acestui parc.

Consiliul Local Braşov a adoptat, la propunerea primarului George Scripcaru, cel de-al treilea scenariu. „Acest proiect îşi propune să genereze reconversie urbană în zona la care ne referim şi dorim să accesăm fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional, iar prima etapă este adoptarea acestei hotărâri. În completare la acest proiect, vom demara procedurile pentru a transforma fostul depou de tramvaie tot într-o zonă asemănătoare cu Rulmentul, cu facilităţi pentru educaţie, sport şi zonă verde”, a precizat Scripcaru.

Primăria Braşov a anunţat, la începutul săptămânii, că valoarea finanţării europene pentru care va aplica este de peste două milioane de lei, necesară întocmirii documentaţiei tehnice a proiectului.