Obiectivele continentale în domeniul hidrogenului rămân ambiţioase. REPowerEU vizează 20 de milioane de tone de hidrogen curat până în 2030, prin producţie internă şi importuri, iar dezvoltarea lanţului valoric ar putea genera circa un milion de locuri de muncă. Cu toate acestea, realitatea este în urmă: doar 4% din proiectele de producţie anunţate sunt în construcţie şi doar 3% din capacităţile de electrolizoare au fost deja puse în funcţiune, scrie Agerpres.
Comisia Europeană a lansat, pe 12 noiembrie 2025, primul apel din cadrul Mecanismului UE pentru hidrogen. Această „bursă” digitală, gestionată de Banca Europeană a Hidrogenului, permite producătorilor să depună oferte până la 2 ianuarie 2026, iar cumpărătorilor să se înscrie între 19 ianuarie şi 20 martie. Rezultatele apar pe 31 martie. Platforma publică liste anonimizate, aduce vizibilitate asupra potenţialilor parteneri şi ajută la planificarea infrastructurii. Cele mai mari avantaje sunt că reduce riscul pentru investitori şi poate accelera construcţia de capacităţi. Mecanismul funcţionează şi alături de contracte pentru diferenţă sau schema H2Global.
Industria avertizează că Europa nu îşi permite să piardă ritmul. Hydrogen Europe, cea mai mare organizaţie industrială din domeniu, spune că hidrogenul a devenit un instrument esenţial pentru competitivitate şi independenţă energetică, nu doar o soluţie climatică. Organizaţia cere reguli previzibile, pieţe funcţionale în industriile grele, o infrastructură completă şi o strategie clară de autonomie.
România are Strategie Naţională a Hidrogenului, dar fără proiecte mari în execuţie riscă să rămână pe margine. Implicarea în noul mecanism de „bursă” poate conecta producătorii locali la cumpărători şi la finanţări. Ţara are nevoie de hub-uri regionale care să lege producţia de marii consumatori industriali şi de viitoarele coridoare europene. Investitorii pot fi stimulaţi prin contracte pentru diferenţă, subvenţii competitive pentru electrolizoare şi proceduri de autorizare simplificate. În paralel, e nevoie de pregătirea forţei de muncă pentru a evita un blocaj de competenţe.
„România trebuie să lase în urmă ambiţiile absurde şi promisiunile fără acoperire, pentru a adopta o abordare raţională, lucidă şi ancorată în realitate. Doar privindu-şi cu onestitate nevoile stringente – de la infrastructură şi educaţie până la respectul pentru competenţă şi responsabilitate – poate construi un drum solid către dezvoltare şi încredere” este de părere Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.