Horaţiu Moldovan, CNAS: Avem acum costuri minime de funcţionare raportate la volumul fondurilor gestionate. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de circa 160 milioane euro anual

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Numai în ultimii doi ani, în baza Legii nr. 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12%, la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și al CAS (Caselor de Asigurări de Sănătate din ţară n. red.) și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei.
Cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, sistemul (asigurărilor sociale de sănătate n. red.) administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată.
În același timp, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%. (…) Avem acum costuri minime de funcţionare raportate la volumul fondurilor gestionate. În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate”, a spus profesorul Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS, luni, 23 februarie, într-un comunicat.

Despre execuţia FNUASS în 2025 şi despre efectele Legii 141 din 2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii am scris aici:

CNAS gestionează Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Veniturile FNUASS sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile peste pragul de 3.000 de lei, pentru partea care depăşeşte nivelul de 3.000 de lei, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Ca să înţelegeţi cum funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate, citiţi şi: