Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus 1,8 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în 2025, efect direct al eliminării excepţiei de la plata CASS prin Legea 141. Deficit de 58 de ori mai mic în 2025 – analiză

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie care analizează lunar execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii.

Efectele directe ale intrării în vigoare a Legii 141 din 2025, care a eliminat multe dintre excepţiile de la plata CASS, corectând astfel unele inechităţi istorice ale finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate: 1,86 de miliarde de lei au au fost aduşi, în total, la FNUASS în august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei cărora li se reţine CASS pentru partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei şi de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, arată analiza Economica.net.

Explicaţii:

• 1,83 de miliarde de lei din suma antemenţionată a fost virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
• Aproape 31,7 milioane de lei din suma antemenţionată (de 1,86 de miliarde de lei) e suma virată de ANAF la FNUASS în perioada august – decembrie 2025 inclusiv, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Despre schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate am scris pe larg aici: Asigurarea la sănătate în noua lege: fără scutire de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinută din indemnizaţia de creşterea copilului. Scad indemnizaţiile de concediu medical pentru concedii scurte. Plata în tranşe inegale a asigurării opţionale

FNUASS are trei mari surse de venit: veniturile din CASS, subvenţiile şi taxa clawback.

Structura veniturilor FNUASS şi cu cât a contribuit fiecare sursă de bani la Fondul Sănătăţii

• Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în veniturile totale ale FNUASS e de 82,38% în anul 2025 şi este cu aproape 1.8 puncte procentuale mai mică decât cea din anul 2024, potrivit analizei Economica.net.
• Ponderea subvenţiilor în veniturile totale e de 10,35% în anul 2025 şi e cu peste 2 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2024.
• Ponderea veniturilor din taxa clawback în veniturile totale rămâne stabilă în 2025 şi în 2024, de 7,1% din veniturile totale ale FNUASS, arată analiza Economica.net.

Iată, pe larg, execuţia FNUASS în anul 2025:

FNUASS a avut venituri totale de 84,3 miliarde de lei în anul 2025, cu aproape 17% mai mari decât cele realizate în anul 2024.

Primul pilon al finanţării FNUASS – contribuţiile de asigurări

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se ridică la 69,5 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 14% mai mari decât cele realizate în anul 2024.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.

• Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 14% în 2025 faţă de cele realizate în anul 2024 şi ponderea lor de 82% în valoarea totală a veniturilor FNUASS din anul 2025 sunt efectul direct al următoarelor decizii ale guvernului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Am arătat deja mai sus care e impactul Legii 141 din 2025 asupra veniturilor realizate la FNUASS în 2025.

Al doilea pilon al finanţării FNUASS: subvenţiile primite de la stat

Subvenţiile primite de la stat se ridică la 8,7 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 46% mai mari decât cele primite în anul 2024, arată calculele Economica.net.

Al treilea pilon al finaţării FNUASS: taxa clawback

Veniturile din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se apropie de 6 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu aproape 17% mai mari decât cele realizate în anul 2024, arată calculele Economica.net.

FNUASS a încheiat anul 2025 cu deficit de 19,5 milioane de lei, de 58 de ori mai mic decât cel din anul 2024. Deficitul FNUASS a scăzut masiv pe fondul creşterii subvenţiilor cu 46% în 2025 faţă de cele primite în 2024.

Cum au fost cheltuiţi banii colectaţi la FNUASS

FNUASS a avut cheltuieli de aproape 84,4 miliarde de lei în anul 2025, cu aproape 15% mai mari decât cele efectuate în anul 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 28,7 miliarde de lei în anul 2025, cu 22% mai mult decât în anul 2024.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS aproape 17,8 miliarde de lei în 2025, cu aproape 8% mai mult decât în 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 17,1 miliarde de lei în 2025 şi suma de la acest capitol e cu 10,5% mai mare decât cea din 2024. Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 12,7 miliarde de lei în anul 2025, cu 6% mai mult decât în anul 2024.

Cea mai mare creştere a plăţilor făcute din FNUASS în 2025 – pentru asigurări şi asistenţă socială, dintre toate capitolele mari de cheltuieli din Fond.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, se apropie de 6,4 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 60% mai mari decât cele efectuate în 2024, arată analiza Economica.net.

Legea 141 din 2025 a corectat inechităţi istorice în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate

Până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback. Acest deficit a fost acoperit până la finalul fiecărui an parţial sau total prin subvenţii semnificative pompate de stat (tabelele realizate de Economica.net publicate mai sus).

Finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025:

Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, despre care am scris mai sus, a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS la FNUASS, dar s-a dovedit totuşi insuficientă pentru a aduce Fondul Sănătăţii în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză realizată şi publicată Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.
Reamintim că puţin peste 20 de milioane de oameni au fost înscrişi pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi au avut dreptul doar la servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a fost aplicată în două etape de guvern. În prima etapă – prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net. Ulterior – prin Legea 141 din 2025.

Cum funcţionează azi asigurărilor sociale de sănătate

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate şi contribuim inclusiv pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS.

Oamenii sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi, în acord cu principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor.
Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.

Citeşte şi: