Hossu: Ministerele şi sindicatele să vină până vineri cu propuneri de rezolvare a disfuncţionalităţilor din legea salarizării

‘Conform celor stabilite de comun acord în comisie, a rămas ca până vineri toate ministerele, împreună cu federaţiile sindicale din domeniul lor de aplicabilitate, să vină cu observaţii, cu propuneri de rezolvare şi cu datele anexe la cele şase puncte din Memorandum care arată disfuncţionalităţi la legea de funcţionare actuală şi care să fie corectate. De asemenea, se înaintează criteriile de perfomanţă, de motivare a personalului de la nivelul fiecărui minister în parte, urmând ca săptămâna viitoare, ca să ne încadrăm în calendar, să fie luate în discuţie, comisia cu fiecare minister în parte, pentru a găsi soluţionări de rezolvare la problema respectivă’, a spus Hossu.

Potrivit acestuia, negocierile ar trebui să se încheie în data de 10 februarie, urmând ca proiectul să fie pus în dezbatere până la începutul lunii martie, după care va fi înaintat Parlamentului, astfel încât ca legea să poată fi promovată de Parlament până în luna mai.

‘Ideea de bază este ca undeva până în 10 februarie să se termine negocierile, să existe textul efectiv, Guvernul să o pună imediat pentru dezbatere publică până la începutul lunii martie, urmând ca la începutul lunii martie să fie înaintat Parlamentului şi până în luna mai – ca să se poate respecta legislaţia în vigoare – să fie, sperăm, promovată de Parlament, pentru că problema de fond este că va afecta evident şi salarizarea, indemnizarea în sectorul parlamentar’, a explicat preşedintele CNS Cartel Alfa, precizând că Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

El a subliniat că, indiferent dacă se mergea pe proiectul legii de anul trecut sau pe legea actuală în vigoare, elementul de bază aprobat şi cel mai important este că ‘baza de raportare unu va rămâne tot timpul salariul minim garantat în plată în economie’.

‘Ceea ce înseamnă o creştere substanţială a valorii efective pentru fiecare funcţie în parte, urmând să vedem şi să găsim resursele necesare financiare pentru aplicabilitate într-o perioadă de tranziţie estimată la patru ani de zile’, a subliniat Bogdan Hossu.

Liderul sindical a mai afirmat că miercuri sindicatele vor primi documentele legate de evaluare performanţelor, urmând ca până vineri să primească şi datele legate de cele 6 puncte din Memorandum care sunt disfuncţionale. Printre acestea, Hossu a menţionat faptul că sunt 24 de clase care se suprapun, faptul că sunt proaspăt angajaţi care au, în acelaşi timp, acelaşi salariu ca cei cu vechime mare etc.

‘Problema critică care rămâne este faptul că Ministerul de Finanţe ne-a anunţat că există o limită financiară care este alocată şi care, cel puţin ochiometric, nu vreau să spun că avem calculele, nu este suficientă pentru aplicarea în orice formă a coeficienţilor care sunt prevăzuţi în diferitele variante’, a mai afirmat liderul Cartel Alfa.

În ceea ce priveşte criteriile de performanţă, liderul de sindicat a menţionat că acestea sunt necesare, dar trebuie găsite motivările cele mai bune.

‘Este nevoie de nişte criterii de performanţă, de stimulare, modalitatea este greu de spus. Partea guvernamentală ne va trimite mâine (miercuri n.r) ce au centralizat de la ministerele care au răspuns, pentru că nu toate ministerele au răspuns. Evident, vom analiza cu structurile proprii, pentru că scopul este ca într-adevăr să se găsească, după specificul fiecărui sector, mecanismele de încurajare a performanţei adecvate. Un mecanism prea rigid, cum a fost de exemplu cel cu salariile de merit, care acordate pe un an, nu erau o formă stimulativă. Probabil că durata trebuie schimbată, formele se vor discuta împreună ca să găsim exact motivările cele mai bune pentru fiecare funcţie în parte’, a spus Hossu.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu a declarat că situaţia prezentată de reprezentanţii Ministerului de Finanţe la discuţiile pe tema salarizării unitare a fost ‘puţin alarmantă’, în condiţiile care fondul de salarii din sectorul public ar urma să crească cu doar 12% în următorii patru ani.

‘Urmează ca împreună cu Ministerul Educaţiei să facem un material pe care îl vom înainta. Desigur, sunt anumite lucruri care trebuie reparate. Avem o lege, 63/2011, care prezintă lacune, dar pe noi ne interesează ideea de fond, să vedem ce se întâmplă în viitoarea lege a salarizării în ceea ce priveşte creşterea salariilor. Ceea ce ne-a prezentat Ministerul Finanţelor este puţin alarmant şi anume că, în următorii patru ani, fondul de salarii pe total sector public ar urma să crească cu 12 procente. Imaginaţi-vă ce ar însemna să spunem noi oamenilor din sistem că până în 2019 salariile vor creşte cu 11% în învăţământ. Un profesor debutant ar ajunge de la 1.100 de lei la 1.200 de lei. Ar fi dezastruos’, a afirmat Simion Hăncescu, la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, lucrurile nu sunt foarte clare nici în ceea ce priveşte criteriile de performanţă, însă acestea vor fi lămurite în zilele următoare.

‘Eu cred că în învăţământ, cel puţin, trebuie ţinut cont de activitatea la clasă. Trebuie să ne raportăm la performanţele din activitatea didactică. Indicatorul cel mai important ar fi progresul şcolar al elevului. Numai că în momentul de faţă nu există mecanisme stabilite pentru a cuantifica corect. Dascălii nu sunt speriaţi de performanţă, ca să ne înţelegem, dar trebuie găsite întâi mecanisme foarte clare, obiective, ca să nu apară derapaje, dar numai în momentul în care Ministerul Educaţiei va găsi pârghii în aşa fel încât să se poată măsura progresul şcolar, pentru că şcolile diferă de la un mediu la altul. Nu cred că poţi să compari şcolile din mediul urban cu cele din mediul rural. Cred că aceste criterii de performanţă pot fi eventual aplicate în ceea ce priveşte acordarea unor premii. Dacă viitoarea lege a salarizării va cuprinde şi acordarea unor premii, aşa cum era în proiectul pe care Ministerul Muncii îl are acum, un premiu de 5% la fondul de salarii, atunci se pot găsi criterii pe baza cărora oamenii să primească diferenţe în plus’, a explicat Hăncescu.

Preşedintele FSLI a subliniat că aceste stimulente nu pot fi aplicate la salariul de bază astfel încât un director să stabilească salarii diferite pentru profesori cu acelaşi grad didactic şi aceeaşi vechime.

La rândul său, Leonard Bărăscu, preşedintele Sanitas, a declarat că venise la discuţii cu obiectivul de a menţine vechea lege a salarizării unitare din care să fie extrase ‘părţile rele’, iar în prezent se doreşte elaborarea unui nou proiect de lege, deoarece vechiul proiect este considerat nesustenabil financiar de către Ministerul de Finanţe.

De asemenea, Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas, a afirmat că unul dintre dezideratele celor 110.000 de salariaţi pe care îi reprezintă este rezolvarea de urgenţă a unor inechităţi apărute ca urmare a indeciziei guvernelor de a aplica Legea 284 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice.

‘Ne găsim într-un punct mort pentru că unul dintre dezideratele pe care le cer 110.000 de salariaţi pe care îi reprezentăm este de a rezolva de urgenţă pe legea existentă acele inechităţi care au apărut tocmai datorită indeciziei guvernelor de a aplica Legea 284’, a spus Marius Sepi.

Acesta consideră că nu ar trebui să apară o nouă lege, ci găsite soluţii în cadrul Legii 284 pentru rezolvarea inechităţilor.

Guvernul a decis, săptămâna trecută, să formeze un grup de lucru interministerial care să elaboreze noua lege a salarizării publice, potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, care menţiona că actul normativ ar urma să fie finalizat până la jumătatea lunii februarie.

Potrivit lui Dan Suciu, acest grup interministerial va începe un proces de consultare cu toate instituţiile, ministerele, care să îşi poată exprima un punct de vedere în legătură cu modificările legii salarizării publice.

Conform unui comunicat al Guvernului remis AGERPRES, grupul de lucru pentru întocmirea unui nou proiect de lege de salarizare a personalului plătit din fonduri publice va fi format, pe lângă doi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale, din câte un secretar de stat şi două – trei persoane din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi al Ministerului Justiţiei. Grupul de lucru va funcţiona sub coordonarea Ministerului Muncii, care va asigura şi secretariatul tehnic, iar şedinţele grupului de lucru vor fi prezidate de ministrul Muncii.