Huffington Post: România şi Bulgaria au vocaţia de a se integra pe termen mediu sau lung în spaţiul Schengen

Faptul că românii şi bulgarii pot lucra fără restricţii în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), de la 1 ianuarie 2014, va face oare ca hoardele de români (21,33 milioane, potrivit Băncii Mondiale) şi de bulgari (7,3 milioane) să ia masiv cu asalt Eldorado-ul european lovit de austeritate şi ameninţat de recesiune şi şomaj?
Economica.net - joi, 16 ian. 2014, 16:02
Huffington Post: România şi Bulgaria au vocaţia de a se integra pe termen mediu sau lung în spaţiul Schengen

 În acelaşi timp, ratificarea convenţiei Schengen de către România şi Bulgaria nu a fost aplicată, ceea ce înseamnă că nici românii şi nici bulgarii nu se vor integra în spaţiul Schengen mai devreme de următorul Consiliu European, din iunie 2014, în cel mai bun caz. Or, contrar unei idei împărtăşite pe scară largă de eurosceptici şi naţionalişti, integrarea deplină a românilor şi bulgarilor nu contribuie la un proces de dezagregare şi dumping social în UE, ci dimpotrivă, susţine voinţa de aprofundare şi consolidare a acquis-ului comunitar – se arată într-un articol difuzat joi de ediţia franceză a publicaţiei Huffington Post.

Teritoriul UE cu 28 de state nu este acelaşi cu spaţiul Schengen, care are 26 de state. UE are o populaţie de 505,7 milioane de persoane, iar spaţiul Schengen – de 419,5 milioane. Piaţa internă europeană reuneşte, la rândul ei, ansamblul pieţelor naţionale ale statelor membre. Restricţiile temporare de acces pe piaţa forţei de muncă impuse de nouă state membre ale UE – Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania – au fost eliminate automat la 1 ianuarie 2014, după încheierea celor şapte ani de tranziţie după aderarea României şi Bulgariei, în ianuarie 2007. Declaraţiile alarmiste ale premierului britanic David Cameron ori ale conservatorilor bavarezi (Uniunea Creştin-Socială) prevedeau o emigraţie economică devastatoare. Premierul britanic – a cărui ţară nu este nici membră a zonei euro şi nici semnatară a convenţiei Schengen – nu ezită să exploateze în scopuri politice integrarea deplină şi legitimă pe piaţa internă europeană a românilor şi bulgarilor: alegerile europene din mai 2014 nu sunt foarte departe. Potrivit Eurostat, în 2013 rata şomajului în UE a fost de 10,9% şi, respectiv, 12,1% în zona euro, iar în Bulgaria a fost de 12%, adică foarte apropiată de cea din zona euro. De la aderare, românii şi bulgarii au dreptul, la fel ca toţi cetăţenii europeni, să circule liber şi să trăiască în orice altă ţară a Uniunii. Evoluţiile de pe piaţa internă a UE sunt în realitate unele minore, pentru că adevărata schimbare s-a produs la aderarea acestor ţări. Normele tehnice, juridice şi administrative sunt în vigoare de la Tratatul de la Lisabona, din 2009, notează Huffington Post.

În Franţa, la 1 ianuarie 2014, principalele evoluţii au constat în eliminarea permisului de sejur şi a celui de muncă. Totuşi, dacă perioada în care rămân în această ţară depăşeşte trei luni, românii şi bulgarii trebuie să demonstreze că dispun de suficiente resurse şi de o asigurare de boală, în caz contrar fiind pasibili de expulzare, la fel ca toţi cetăţenii europeni aflaţi în situaţie ilegală. Lista cu cele 291 de meserii pentru care erau eligibili românii şi bulgarii a fost extinsă şi a încetat să existe.

Există mai mulţi factori obiectivi care dovedesc limitarea speculaţiilor lansate de eurosceptici: mai întâi, faptul că mâna de lucru provenită din ţări din Est este de un nivel tehnico-ştiinţific ridicat; apoi, în multe cazuri este poliglotă, iar în al treilea rând – nivelul său de cultură generală este în mare parte echivalent cu cel al celorlalţi cetăţeni europeni. Argumentul că venirea lucrătorilor români şi bulgari va exercita o presiune în sensul scăderii salariilor nu rezistă analizei, întrucât va interveni efectul de compensare. În decembrie 2013, Henri Malosse, preşedintele Consiliului economic şi social european (CESE) a participat, în Bulgaria, la o conferinţă privind migraţia în Europa, organizată de Confederaţia sindicatelor independente din această ţară, şi a propus cu acest prilej introducerea unui venit universal minim în toate statele membre. Franţa, Germania şi Marea Britanie duc lipsă în special de ingineri şi de medici. Studiile OCDE au arătat că lucrătorii emigraţi dintr-un stat membru al UE într-altul contribuie net la finanţele publice ale statului-gazdă – altfel spus, cu cât sunt mai multe albine lucrătoare, cu atât se adună mai multă miere în stup – punctează Huffington Post.

România şi Bulgaria au vocaţia de a se integra pe termen mediu sau lung în spaţiul Schengen. Atunci, frontierele externe ale UE se vor deplasa către Marea Neagră şi accesul în Orientul Mijlociu. Alături de o Europă economică, perspectiva unei politici externe şi de securitate comune se va materializa în sfârşit. Frontiera de est a UE se va deplasa din Italia către limita de est a Bulgariei şi României, adică la nord şi sud de Delta Dunării, la Marea Neagră. Deschiderea către nord, spre Ucraina şi Rusia, Caucaz şi apoi Asia va permite invocarea viziunii generalului De Gaulle a unei ‘Europe de la Atlantic la Urali’. La sud, fereastra spre Turcia, şi mai departe Siria, Irak şi Iran va extinde zona de contact cu islamul. Reticenţele manifestate cu precădere de Franţa, Germania şi Olanda faţă de intrarea în spaţiul Schengen sub pretextul controlului insuficient asupra emigraţiei clandestine sunt instrumentalizate politic în mod exagerat. Principalul reproş cu privire la Bulgaria se referă la porozitatea frontierei sale cu Turcia. Totuşi, Bulgaria şi-a dotat partea cea mai vulnerabilă a graniţei cu echipamente de supraveghere şi captatoare termice. I se va cere oare să pună la loc gardul de sârmă ghimpată din epoca comunistă şi să deschidă focul asupra celor care încearcă să treacă, aşa cum se întâmpla în acea vreme? Europa nu este o fortăreaţă aflată sub asediu, în mijlocul pustiului: tragedia de la Lampedusa a demonstrat într-un mod regretabil acest lucru. Teama ca frontiera de est să nu fie vulnerabilă va dispărea oare graţie vigilenţei statelor, dacă Europa nu ştie că are fisuri în zid? – se întreabă retoric Huffington Post.

Afluxul continuu al refugiaţilor sirieni, în condiţiile în care rezultatul conferinţei de pace prevăzute pentru 22 ianuarie este incert, impune regândirea problemelor de securitate şi apărare. Bulgaria a reuşit deocamdată să evite o criză umanitară, deşi primirea imigranţilor nu este întocmai o specialitate locală. Accelerarea analizării cererilor de azil şi retrimiterea la frontiere a imigranţilor ilegali atestă o bună cooperare politică şi judiciară în materie penală. Bulgaria a pus în aplicare sistemul de informaţii Schengen, SIS II, demonstrându-şi astfel capacitatea tehnologică şi democratică de a integra şi aduce la zi informaţiile privind delincvenţa comună, fiscală şi economică. Crearea, la Vidin, a unui centru tripartit de cooperare poliţienească între Bulgaria, România şi Serbia va asigura o eficienţă sporită în ce priveşte securitatea europeană. Preşedintele Adunării Naţionale bulgare, Mihail Mikov, şi preşedintele Camerei Deputaţilor din România, Valeriu Zgone,a au lansat un mecanism permanent de interacţiune între comisiile lor parlamentare respective. Întărirea influenţei UE în regiunea Mării Negre constituie o miză majoră pentru acţiunea externă a Uniunii. Europa trebuie să pună capăt politicii timide pe care o duce în această regiune dacă vrea să-şi întărească influenţa. Eşecul acordului de asociere UE-Ucraina a scos în evidenţă atenţia specială care trebuie acordată politicilor energetice ale UE. Securitatea energetică a Uniunii va fi întărită de gazoductele South Stream/Gazprom şi Nabucco, ce vor ajunge în UE din Kazahstan, respectiv Caucaz, via Bulgaria, scrie Huffington Post.

Alegerile europene din mai vor fi un test în ce priveşte încrederea europenilor în instituţiile lor, în reprezentanţii lor şi în modelul nostru european. În contextul ascensiunii populismului şi extremei drepte atât în Occident, cât şi în Est, capacitatea populaţiilor de a trece frontierele va fi un factor determinant pentru construcţia unei Europe sociale şi solidare, orientată ferm spre viitor, spre pace şi prosperitate. Preşedinţia semestrială greacă a UE, care a început la 8 ianuarie, urmează să dea un nou impuls politicii estice a UE. În Bulgaria, euroscepticismul nu este acceptabil, deşi extrema dreaptă şi naţionaliştii îşi consolidează structurile. Ar fi păcat să fie compromisă consolidarea procesului democratic, lăsând teama, prejudecăţile şi tentaţia autoizolării să prevaleze în detrimentul raţiunii, progresului şi puterii. Relansarea proiectului european va depinde şi de naşterea unei speranţe care poate veni din Est, conchide Huffington Post.

Te-ar mai putea interesa și
Rabla pentru Electrocasnice 2021: programul începe vineri. Tot ce trebuie să ştii despre cum obţii un voucher
Rabla pentru Electrocasnice 2021: programul începe vineri. Tot ce trebuie să ştii despre cum obţii un voucher
RABLA ELECTROCASNICE 2021 - E oficial. Începând de vineri, 14 mai, beneficiarii se vor putea înscrie în platforma AFM dedicată. ...
Podul peste Someş – Bode: Un obiectiv strategic, ce trebuie finalizat urgent
Podul peste Someş – Bode: Un obiectiv strategic, ce trebuie finalizat urgent
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat marţi, la Satu Mare, că podul peste Someş trebuie dat în trafic ...
Scutul anti-rachetă de la Deveselu – Cinci ani de la inaugurarea Facilităţii Sistemului Aegis Ashore
Scutul anti-rachetă de la Deveselu – Cinci ani de la inaugurarea Facilităţii Sistemului Aegis Ashore
La summit-ul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice din aprilie 2009, de la Strasbourg/Kehl, statele aliate au admis importanţa ...
Paşaportul COVID-19 românesc – Certificatele digitale verzi de test transmise de STS, verificate şi validate de către statele membre UE
Paşaportul COVID-19 românesc – Certificatele digitale verzi de test transmise de STS, verificate şi validate de ...
Certificatele digitale verzi care vor facilita libera circulaţie în Uniunea Europeană (UE) pe timpul pandemiei de COVID-19 ...