Hurduc: Intenţionăm să organizăm sesiuni de instruire a cercetătorilor din România pentru a putea accesa fonduri europene

„Ministerul Cercetării şi Inovării intenţionează să pregătească, să spunem, sistemul, astfel încât să poată absorbi cât mai multe fonduri din zona europeană, atât fonduri structurale, cât şi cele referitoare la programul Horizon Europe. Este un program, poate, complicat. Programul cadru are o mie de pagini şi noi intenţionăm să organizăm o serie de sesiuni de instruire a cercetătorilor din România, astfel încât – eventual cu experţi de la comunitatea europeană – sistemul să fie pregătit. Să ştie să redacteze proiecte, să poată accesa programe, să ştie ce tipuri de programe pot fi accesate”, a precizat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, în urma reuniunii informale a miniştrilor Cercetării şi Inovării.

La rândul său, comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas, a vorbit despre importanţa „ecosistemelor”, care să îi ajute pe cercetători să îşi pregătească proiectele, şi a încurajat urmarea exemplului ţărilor care au politici favorabile în domeniu.

„Din experienţa mea, ştiu că aveţi talent şi talentul este împărţit în mod egal în Europa. Avem oameni talentaţi pretutindeni, însă ecosistemele sunt diferite. Dacă eşti un tânăr cercetător foarte talentat în Germania, ai acolo un ecosistem care îţi este propice, te ajută să te dezvolţi, pentru că în primul rând te concentrezi pe ştiinţă. Apoi ai resursele universităţii, care te ajută să-ţi construieşti proiectele, propunerile. În România, ca şi în alte ţări, nu există însă acest ecosistem care te ajută şi unul dintre lucrurile pe care dorim să le facem este să îi ajutăm pe cetăţeni să facă propuneri prealabile, să îşi pregătească din timp propunerea. Pentru că totul ţine de pregătire, nu dacă eşti bun sau rău, pentru că avem oameni buni peste tot în Europa, dar trebuie să beneficiezi de acest ajutor. Deci, îi vom pregăti mai mult pentru asta şi de asemenea vom veni cu nişte instrumente pe care le-am mai utilizat, pentru a ajuta ţările să se uite la politicile care favorizează un ecosistem mai bun. Deci nu vă spunem noi ce să faceţi, dar venim cu idei despre ce s-a întâmplat în alte ţări. (…) Avem acest Policy Support Facility, instrument de sprijin pentru politică, ce te ajută să alegi politicile potrivite, cele care dau rezultate mai bune”, a spus comisarul european.

Acesta a mai precizat că, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor Cercetării, s-a discutat despre importanţa Mării Negre, menţionând că în prezent cercetătorii ştiu mai „multe despre suprafaţa Lunii” decât despre profunzimile oceanelor.

„Marea Neagră este o prioritate pentru cercetare, pentru că are un caracter specific. Este foarte importantă pentru cercetarea interdisciplinară, iar aceasta este una dintre priorităţile noastre. Profesorul Stănică este un expert în acest domeniu şi dânsul a spus-o clar într-unul dintre interviurile sale: este important să studiem Marea Neagră, pentru că este un loc unde problemele se pot rezolva doar prin cooperarea între ţări. Dacă nu se cooperează, problemele rămân nerezolvate. Şi apoi, moştenirea culturală este importantă. Marea Neagră este unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru a studia moştenirea culturală: de la Imperiul Bizantin, la Imperiul Elenic. Există un ecosistem în jurul Mării Negre pe care trebuie să îl preţuim. Preşedinţia beneficiază de sprijinul nostru pentru a dezvolta noi modalităţi de a crea reţele, de a colabora pe tematica Mării Negre. Aici trebuie să facem mai mult”, a precizat comisarul european.

Răspunzând unei întrebări legate de faptul că în mai multe ţări, inclusiv în România, cheltuielile pentru cercetare şi inovare au reprezentat mai puţin de 0,5% din PIB, sub ţinta de la nivel european, Carlos Moedas a remarcat că aceasta este o problemă care poate fi regăsită în mai multe state membre.

„Aţi spus 0,5%, dar sunt ţări care au 1% şi tot este scăzut. Încercăm să menţinem această problemă în atenţia tuturor. E o problemă în multe locuri să se înţeleagă că ştiinţa şi inovarea trebuie să fie în atenţia primului-ministru şi să existe un angajament ferm. (…) Dacă politicienii cumva nu acordă multă importanţă acestui aspect este pentru că nu resimt presiunea din partea cetăţenilor. Nu numai a oamenilor de ştiinţă, a cetăţenilor de rând”, a adăugat el.