Ieşirea Greciei din zona euro ar avea consecinţe mai grave decât falimentul Lehman Brothers

O astfel de decizie va duce probabil la retragerea banilor din băncile elene şi la prăbuşirea bursei, în final autorităţile urmând să introducă controale severe ale capitalurilor, a afirmat Barry Eichengreen la reuniunea anuală a Asociaţiei Economice Americane. De asemenea, efectele se vor extinde şi asupra altor state deoarece investitorii vor specula cu privire la următorul stat care ar putea părăsi zona euro.

Eichengreen a estimat că politicienii europeni vor reuşi încă o dată să ajungă la compromisul necesar pentru a păstra Grecia în zona euro.

„Chiar dacă păstrarea zonei euro va fi costisitoare şi dificilă pentru politicieni, destrămarea ei ar fi şi mai costisitoare şi mai dificilă”, a avertizat economistul american.

Parlamentul grec şi-a anunţat miercuri dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje.

Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice ce sufocă economia Greciei.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare, parţial din cauza ieşirilor de capital cauzate de temerile privind ieşirea ţării din zona euro.

Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).