Ieşirea Marii Britanii din UE: Scăderea atractivităţii pe termen scurt şi creşterea puterii de negociere pe termen lung (analiză)

„Ceea ce se întâmplă pe 31 ianuarie nu este o surpriză, iar firmele şi consumatorii au luat deja deciziile relevante pe termen scurt. Impactul pe termen mediu şi lung va depinde în foarte mare proporţie de rezultatul concret al negocierilor pentru perioada de la 1 ianuarie 2021 înainte, după încheierea perioadei de tranziţie. Este probabil ca atractivitatea pieţei muncii britanice pentru lucrătorii din UE să scadă, pe un orizont mediu, cu efecte nefavorabile în economie. Pe termen lung, şansa Regatului Unit ar fi o iscusită poziţionare în raport cu UE care să îi permită accesul liber sau aproape liber la piaţa de bunuri şi servicii europene, în special în domeniul financiar, dar şi să seteze propriile acorduri de liber schimb cu alte economii majore. Astfel, ar putea, în timp, să genereze beneficii economice totale ridicate, compensând pierderile suferite în aceşti aproape 4 ani de după referendum. Aceasta este, pentru moment, o posibilitate. Investitorii vor relua, probabil, după o pauză de câteva luni, obiceiul de a urmări negocierile UK/UE şi din acest motiv volatilitatea lirei sterline şi a pieţei de capital britanice vor creşte semnificativ în a doua jumătate a anului”, este de părere Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Realizatorii analizei menţionează că evenimentul celebrat de eurosceptici şi deplâns de eurofili, ieşirea oficială a Marii Britanii din UE în data de 31 ianuarie, a fost până acum privit cu relativă seninătate de către investitori: lira sterlină a fluctuat în ultima lună într-un interval îngust de sub 3% în raport cu dolarul american. De la vârful de pe 20 ianuarie până pe 30, la ora 12.30, indicele bursier britanic a pierdut aproape 4%, însă mişcarea se poate lega mai degrabă cu scăderile generale din pieţele de capital din Asia, Europa şi SUA corelate cu escaladarea cazurilor noului virus.

Urmează o perioadă de negocieri dificile pentru a stabili relaţia viitoare pe planuri variate printre care: accesul reciproc la piaţa de bunuri şi servicii internă, reguli în domeniul schimbului de informaţii, sistemelor de siguranţă, accesul la teritoriile de pescuit, licenţierea medicamentelor, drepturile cetăţenilor britanici din UE şi ale europenilor din Regatul Unit, printre altele.

Potrivit unui studiu din 2018 al economiştilor de la Stanford şi Nottingam University, incertitudinea indusă de Brexit a redus investiţiile cu aproximativ 6%.

„Un impact semnificativ ar putea fi vizibil la nivelul sectorului manufacturier, un palier economic ce dă semne tot mai accentuate de încetinire la nivel global. Posibilitatea de izolare de piaţa liberă şi de apariţie a unor fricţiuni comerciale afectează perspectivele acestui pilon al economiei britanice. Analiştii iau în calcul efectele, motiv pentru care prognozele pentru 2020 indică o contragere a sectorului de 0,8%. În plus, Marea Britanie a reprezentat pentru companiile din afara Uniunii Europene o „poartă de acces” către continent, prin care să beneficieze de condiţiile de liber schimb, dar în contextul actual, atractivitatea economiei insulare, din perspectiva unui loc de desfăşurare a afacerilor, s-ar putea reduce”, explică, la rândul său, Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.

Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a 4-a cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Deţine birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.