Igor Dodon promite federalizarea Republicii Moldova şi renunţarea la Acordul de asociere cu UE – presă

Dodon a spus că intenţionează să schimbe structura politică a republicii într-una federativă şi să propună Tiraspolului să se unifice cu Republica Moldova ca entitate a Federaţiei cu puteri extinse.

În interviul acordat Izvestia, Dodon, care conduce în sondaje, a declarat că în cazul în care va câştiga alegerile, Chişinăul va renunţa la Acordul de asociere cu UE şi va încerca să rezolve conflictul transnistrean.

‘În cazul în care voi fi ales, prima mea vizită în calitate de şef de stat va fi în Rusia, întrucât consider că este necesar să relansăm relaţiile de prietenie cu Rusia şi cred că acest lucru este posibil. În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, existent de o perioadă destul de lungă de timp, el poate fi rezolvat printr-o soluţionare politică. Trebuie creată o federaţie şi apoi să propunem Tiraspolului statutul de subiect al federaţiei. Acesta este unul din principalele mele obiective’, a declarat Dodon Izvestia.

‘Cred că semnarea Acordului de asociere cu UE a fost o mare greşeală, indicatorii economici arătând că Chişinăul a avut numai de pierdut în urma acestui document. De aceea este necesar să se organizeze un referendum naţional pentru a se afla opinia populaţiei şi, într-o primă etapă, de a rezolva măcar partea economică a acestui acord’, a afirmat preşedintele Partidului Socialiştilor.

În general, Partidul Socialiştilor – şi el, personal – încearcă să obţină anularea documentului, a subliniat Dodon, adăugând că peste 55% dintre moldoveni ar vota într-un eventual referendum – dacă s-ar organiza – pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică.

În acest context, Izvestia aminteşte de unul dintre sloganurile electorale ale lui Dodon:’Viitorul Moldovei – împreună cu o Rusie puternică!’

Totodată, jurnaliştii ruşi menţionează că preşedintele Republicii Moldova are dreptul să introducă – spre dezbatere – proiecte de legi în Parlament, să emită decrete şi să ceară deputaţilor reviziurea unor legi care nu-i convin. El are de asemenea prerogativa de a iniţia acorduri cu alte state.

Astfel, menţionează ziarul rusesc, apropiatele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova, preconizate pentru 30 octombrie, ar putea să schimbe în mod semnificativ echilibrul de putere în regiune.

Tiraspolul nu comentează deocamdată declaraţiile pe care le fac politicienii moldoveni în campania electorală, a declarat pentru Izvestia un purtător de cuvânt al aşa-zisului Minister de Externe al Transnistriei. ‘MAE transnistrean nu lasă să treacă neobservate declaraţiile oficialităţilor, inclusiv declaraţiile electorale ale numeroşilor candidaţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în special în cazul în care acestea vizează reglementarea conflictului moldo-transnistrean’, a declarat ziarului rus Iakov Ceaikin. Dar Transnistria, în cadrul negocierilor cu Chişinăul, porneşte de la politica ‘tacticii paşilor mărunţi’ şi anume de la necesitatea soluţionării cu prioritate a problemelor socio-economice acute existente.

În stadiul actual, a trece la discutarea modelului de rezolvare politică a conflictului este prematur, ţinând cont de contradicţiile existente şi punctele de vedere diametral opuse cu Chişinăul privind viitorul spaţiului eurasiatic, a spus el.

Cu toate acestea, menţionează Izvestia, o sursă din Sovietul Suprem de la Tiraspol (parlamentul) a declarat că administraţia transnistreană urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Republica Moldova. ‘Aşteptăm acum să vedem cine va câştiga alegerile prezidenţiale şi care va fi politica sa. În mare, propunerea socialiştilor aminteşte de planul Kozak (plan de soluţionare a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova, elaborat în 2003 de către Dmitri Kozak şi pe care preşedintele moldovean de atunci Vladimir Voronin a refuzat să-l semneze în ultimul moment), de fapt, este actualizarea acestui document’, a declarat sursa citată. Mai trebuie să se înţeleagă că, între timp, multe s-au schimbat în Transnistria. În scurt timp, vor avea loc alegeri prezidenţiale (la 11 decembrie), însă există posibilitatea ca Tiraspolul şi Chişinăul să poată începe negocieri directe, a mai spus interlocutorul Izvestiei.