Ilie Bolojan: Lucrările la tronsoanele de drum expres, parte a Via Carpathia, de pe teritoriul României, ar putea începe în această toamnă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bolojan a susţinut o declaraţie de presă la finalul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări.

El a subliniat că Via Carpathia este o reţea de autostrăzi şi drumuri expres, care leagă nordul Europei de la Marea Baltică până în sud, prin România, la Marea Neagră şi, de asemenea, prin zona Balcanilor până la Marea Adriatică.

„Pe teritoriul ţării noastre este un profil de drum expres, care intră în România pe relaţia Debreţin-Oradea, coboară spre sud, pe relaţia Arad, Timişoara şi apoi înspre zona Constanţa, spre Bulgaria – Calafat şi spre Serbia, spre Belgrad şi apoi spre Peninsula Balcanică. Din discuţiile pe care le-am avut chiar ieri cu Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, suntem în situaţia în care, până la finalul acestei luni, vor definitiva o parte din licitaţiile care sunt în momentul de faţă pe cele trei tronsoane ale drumului expres Arad – Oradea, în aşa fel încât în luna mai, cel puţin primul tronson de la Oradea la Salonta să poată fi semnat”, a arătat preşedintele interimar.

El a explicat că două tronsoane sunt în diferite faze de achiziţii – unul este în contestaţie, cel dinspre Arad, iar altul este în momentul de faţă în faza de analiză. De asemenea, tot în faza de licitaţie este şi tronsonul de la Timişoara înspre Stamora Moraviţa, de drum expres, în aşa fel încât şi conexiunea pe relaţia Balcani să fie realizată, a adăugat Bolojan.

„Dacă totul va fi bine, am putea fi în situaţia în care, în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres, parte a Via Carpathia, de pe teritoriul României, să poată fi în situaţia de a ajunge în faza de execuţie. Pe tronsonul de drum expres Arad – Oradea este deja în proiectare şi execuţie, urmează să fie semnat contractul, deci ar putea începe lucrările, iar pe celălalt tronson de la Timişoara spre Stamora Moraviţa ar urma perioada de proiectare şi apoi, după câteva luni de zile, foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuţia”, a arătat el.

Ilie Bolojan a apreciat că „o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanţa atât rutier, cât şi feroviar pe direcţia Nord-Vest, pentru conectarea pe direcţia Europei Centrale, dar şi pe direcţia de Nord, în aşa fel încât potenţialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcţia de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori”.

Preşedintele interimar a arătat că intrarea României în Schengen şi războiul din Ucraina au dus la creşterea traficului prin Portul Constanţa, „ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică şi pentru dezvoltare în zona de sud-est a României”.