„În prima parte a intervalului de proiecție, traiectoria este influențată de deprecierea leului față de euro, de creșterea tarifelor de telecomunicații și RCA, de eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază și de efectele indirecte ale șocului energetic”, notează specialiștii BNR.
Ultimul raport asupra inflației poate fi consultat AICI.
Economica sesiza încă din urmă cu aproximativ două luni că prețurile RCA s-au urcat pe unde trend cu nu a mai existat din 2023. Practic toate societățile de asigurări au decis să își ajusteze tarifele, astfel încâtde la începutul acestui an vorbim deja despre o scumpire între 13 și 14% la nivelul întregii piețe, informație confirmată pentru Economica din mai multe zone apropiate situației.
Conform raportului BNR, inflația a ajuns la 10,42% în iunie și este de așteptat ca o scădere substanțială să nu se vadă până în toamnă cel puțin. Evoluțiile internaționale și prețurile energiei siunt principalii factori care au condus la susținefrea trendului inflaționist. Redăm mai jos, o parte din sinteza raportului care poate fi consultat AICI.
Rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10,42 la sută în iunie 2026, cu 0,55 de puncte procentuale peste nivelul din luna martie. Creșterea a reflectat în principal efectele conflictului din Orientul Mijlociu, propagate prin majorarea și volatilitatea prețurilor produselor energetice, precum și o serie de factori interni, între care ajustarea unor tarife administrate și deprecierea leului în raport cu principalele valute. În sens opus au acționat restrângerea cererii de consum și evoluția, în general favorabilă, a prețurilor materiilor prime agroalimentare.
Componentei energetice i-a revenit principala contribuție la creșterea ritmului anual al inflației în trimestru II. Rata anuală a inflației pe segmentul combustibililor a urcat de la 12,9 la sută în martie la 19,2 la sută în mai, înainte de a se tempera la 16 la sută în iunie. Dinamica prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-a accelerat, în principal pe fondul unor efecte de bază. În cazul energiei electrice, presiunile au fost amplificate de temperaturile ridicate din luna iunie, iar în cel al gazelor naturale, de scumpirile asociate crizei din Orientul Mijlociu.
Schema de sprijin a limitat impactul direct asupra gospodăriilor, fără a elimina însă presiunile indirecte transmise prin costurile firmelor.
Rata medie anuală a inflației a continuat să crească în trimestrul II 2026. În luna iunie, aceasta a ajuns la 9,8 la sută potrivit metodologiei naționale și la 8,6 la sută conform indicelui armonizat, în creștere cu 1,3 și, respectiv, 1,0 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului anterior.
La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt tendința descendentă pe parcursul trimestrului II 2026, majorându-se la 8,3 la sută în iunie, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din luna martie. În structura indicelui, evoluțiile au fost, însă, neuniforme. Mărfurile alimentare procesate și-au continuat traiectoria descendentă, rata anuală coborând la 7,4 la sută în iunie, de la 7,9 la sută în martie.
Evoluția a fost susținută de contextul favorabil de pe piețele agricole și de ajustarea semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă din industria alimentară. În schimb, dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare a crescut ușor, până la 7,1 la sută în iunie, de la 6,9 la sută în martie, în principal ca urmare a presiunilor acumulate pe lanțurile de valoare adăugată din scumpirea unor materii prime și inputuri importate, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și al crizei microcipurilor.
Cea mai pronunțată accelerare a fost consemnată în cazul serviciilor de piață, a căror rată anuală a crescut de la 10,5 la sută în martie la 11,5 la sută în iunie.
Evoluția a reflectat în principal deprecierea leului, în contextul ponderii ridicate a tarifelor exprimate în euro, majorarea costurilor cu energia, precum și unele presiuni specifice manifestate pe anumite segmente ale cererii de consum. În ansamblu, serviciile au continuat să reprezinte componenta inflației de bază cu cea mai ridicată persistență.
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a crescut la 1,9 la sută în trimestrul I 2026 (față de 0,3 la sută în perioada anterioară), în contextul reducerii ritmului anual de creștere a productivității muncii (până la 0,1 la sută, de la 2,8 la sută în trimestrul anterior) și al păstrării unui ritm pozitiv de creștere a remunerării pe salariat (2 la sută), deși în încetinire față de trimestrul anterior. În industrie, dinamica anuală a costului salarial unitar s-a temperat până la 4,1 la sută (comparativ cu 7,8 la sută în trimestrul IV 2025) atât pe seama atenuării dinamicii salariale, cât și a disponibilizărilor. Datele cu privire la intervalul aprilie-mai indică însă o accelerare a ritmului anual de creștere (6,4 la sută), pe fondul contracției semnificative a producției industriale (până la niveluri comparabile cu cele dinpandemie), mult mai pronunțată decât ajustarea costurilor cu forța de muncă.
Așa cum arătam mai sus, la nivel de piață, prima medie pentru RCA a urcat cu circa 13-14% față de finalul anului, de remarcat fiind faptul că aproape toată această creștere vine din scumpirile din vară, mai ales în iulie. Probabil acesta este și motivul penru care BNR a ținut să menționeze piața RCA în raportul asupra inflației aferent lunii august. Detalii despre creșterea primei medii pe fiecare companiei găsiți AICI.
Am obținut, în același timp, calculații detaliate privind mai multe tipuri de mașini conduse de tipologii diferite de șoferi, astfel încât să putem acoperi o arie mare din segmentele de șoferi din România. Detalii despre felul cum am calculat găsiți AICI.
În continuare, cât mai costă acum RCA. în funcție de mașină și șofer: