Importatorii români de forță de muncă se plâng că OUG 32/2026 privind muncitorii străini le-a blocat activitatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit PIFM, implementarea grăbită a noilor reglementări, fără măsuri tranzitorii adecvate, a paralizat activitatea agențiilor de recrutare și pune în pericol accesul angajatorilor români la resurse umane esențiale pentru funcționarea economiei.

Asociașia acuză că platforma digitală prin care trebuia să se desfășoare întregul proces de acreditare și avizare este nefuncțională, agențiile nu se pot acredita în noua platformă, iar singurele recrutări pe care angajatorii le mai pot valorifica sunt cele finalizate înainte de luna aprilie 2026. Începând cu acel moment, procesul de aducere a lucrătorilor străini în România a fost practic suspendat.

„Mâine începe dezbaterea publică a amendamentelor transmise către Camera Deputaților, la Comisia de Muncă, iar în plus am pregătit materiale pentru Comisia de Muncă și pentru Comisia de Apărare. Intenționăm să trimitem și către Comisia pentru Turism, pentru că această situație afectează direct hotelurile și restaurantele care se bazează pe forța de muncă străină”, a declarat Romulus Badea (foto), președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Procesul legislativ a ajuns acum în Camera Deputaților, iar PIFM speră să găsească mai multă receptivitate față de problemele semnalate în mod repetat de mediul privat. Printre modificările considerate esențiale se numără clarificarea regimului contractului tripartit și a răspunderii pentru fapta terților, actualizarea mai rapidă a listei profesiilor deficitare, eliminarea plafonării numărului de angajați care pot fi recrutați în funcție de efectivul mediu din anul anterior, prevedere considerată un obstacol serios mai ales pentru IMM-uri și flexibilizarea instrumentelor de recrutare.

Săptămâna trecută a fost publicat Ordinul Ministrului Muncii care a aprobat modelele de contracte-cadru prevăzute de OUG 32/2026. Aceste modele de contracte, inclusiv un contract de muncă special pentru străini, afectează, în opinia patronatului, în mod serios Codul muncii și includ prevederi care sunt imposibil de transpus în practică.

De asemenea, administrarea acestor noi contracte este birocratică, crește costurile de administrare și va afecta angajatorii mici și mijlocii.

„A început deja procesul de avizare în Camera Deputaților, unde sperăm să găsim ascultare pentru lucrurile care au rămas nesoluționate și neclarificate. Eliminarea prevederilor care blochează posibilitatea de dezvoltare a companiilor a fost solicitată în repetate rânduri. Aceste prevederi afectează serios mediul economic, angajatorii și mai ales IMM-urile, sub pretextul unor protecții față de siguranța națională pe care nu le înțelegem și nu le putem justifica în contextul dat”, a explicat Romulus Badea.

Un alt punct sensibil este mecanismul de sancționare a agențiilor de recrutare în cazul respingerii vizei de muncă de către Oficiile Consulare ale Ministerului Afacerilor Externe. Conform legislației actuale, dacă rata de respingere a vizelor depășește 30% la nivelul unei agenții, aceasta riscă suspendarea activității, deși decizia aparține exclusiv ofițerului consular, iar lucrătorul străin nu a ajuns încă pe teritoriul României.

„Respingerea vizei de muncă este cuantificată în limita a 30% la agenția de recrutare și duce la suspendarea activității. Acest lucru, deși la momentul respectiv nu reprezintă niciun pericol, pentru că străinul nu a ajuns la noi în țară, ne descurajează să explorăm noi piețe de recrutare, unde am putea găsi lucrători cu calificări mai bune sau mai compatibili cu societatea noastră. Țările din America de Sud, vorbitoare de limbă spaniolă sau portugheză, sunt mai apropiate ca limbă de noi, cu asemănări religioase și culturale relevante, integrarea ar fi mai ușoară. Sancționarea agenției pentru o decizie a ofițerului consular ne descurajează să explorăm aceste teritorii noi”, a subliniat președintele PIFM.

Patronatul atrage atenția că această regulă nu elimină niciun risc real pentru statul român, ci descurajează tocmai dezvoltarea serviciilor de recrutare și identificarea unor surse de forță de muncă mai bine integrate cultural. Agențiile sunt astfel forțate să rămână în piețele familiare, în detrimentul calității resursei umane aduse în țară.
Situația a fost agravată și de lipsa totală a măsurilor tranzitorii. PIFM avertizase în mod repetat că orice platformă nouă necesită timp pentru eliminarea disfuncționalităților, experiența portalului IGI anterior demonstrând că un astfel de sistem complex are nevoie de ani pentru a funcționa eficient. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă solicitase o perioadă de tranziție până la finalul anului 2026 și funcționarea în paralel a celor două sisteme în această perioadă.

„În practică, această ordonanță nu a făcut decât să blocheze întregul proces. Cu toate că PIFM a avertizat în mod repetat că pentru funcționarea portalului IGI au fost necesari ani de zile pentru eliminarea tuturor disfuncționalităților, ne așteptam ca și acest nou portal să aibă probleme. Știam dinainte că va necesita o perioadă de tranziție, în care ideal ar fi mers în paralel cele două sisteme. Am solicitat tranziție până la finalul anului, iar ordonanța de urgență a luat prin surprindere pe toată lumea, inclusiv autoritățile”, a declarat Romulus Badea.

PIFM susține că disfuncționalitățile se manifestă la nivelul tuturor instituțiilor implicate: de la adeverințele emise de Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, până la interpretări neunitare în teritoriu ale Inspectoratului General pentru Imigrări. PIFM semnalează și o practică îngrijorătoare a IGI, prin care dosarele incomplete nu sunt respinse oficial, cu motivație clară, ci sunt încadrate la categoria de neprezentare, privând astfel angajatorii de posibilitatea de a corecta eventualele erori.

„Lipsa măsurilor tranzitorii clare a dus la tot felul de disfuncționalități din partea instituțiilor implicate. Autoritățile sunt extrem de stricte în respingerea dosarelor de avize de muncă, chiar și pentru aspecte care ulterior se dovedesc acceptabile, iar angajatorii sunt blocați și privați de resursa umană de care au nevoie. Autoritățile ar putea dovedi o minimă flexibilitate în acest context în care totul este blocat, să ofere, de exemplu, un termen suplimentar de 10 zile pentru soluționarea dosarului. În schimb, îl încadrează la neprezentare, ceea ce înseamnă că nici măcar nu îl resping oficial, cu motive”, a concluzionat Romulus Badea.

„Deschiderea autorităților de a lua în considerare propunerile mediului de afaceri a fost una limitată și, practic, realitatea ne-a arătat că semnalele de alarmă trase de noi erau îndreptățite. Sperăm să găsim mai multă ascultare și mai multă deschidere față de problemele cu care se confruntă mediul privat în Camera Deputaților”, a adăugat președintele PIFM.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) reprezintă agențiile de recrutare a forței de muncă din state terțe și promovează un cadru legislativ predictibil, echilibrat și eficient pentru piața muncii din România.