Împrumuturile Germaniei în 2013 au fost mai mici cu 4 miliarde de euro faţă de estimări

Dacă datele sunt confirmate, ar fi al cincilea an consecutiv în care Germania s-a împrumutat mai puţin decât a prognozat.

În 2013, Berlinul a împrumutat 21,1 miliarde de euro, faţă de 25,1 miliarde de euro estimat iniţial de ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, apreciază IfW.

Într-un raport trimestrial publicat în 20 decembrie 2013 de Ministerul de Finanţe de la Berlin se arată că împrumuturile Germaniei în 2013 au fost mai reduse faţă de estimări, deoarece nivelul scăzut al şomajului a alimentat majorarea veniturilor din taxe.

Planurile actuale indicau împrumuturi noi de 25,1 miliarde de euro (34,3 miliarde de dolari) în acest an, dar Ministerul de Finanţe a anunţat că Executivul nu are nevoie de întreaga sumă, datorită veniturilor ridicate din taxe înregistrate în primele 11 luni din 2013 şi aşteptărilor privind majorarea veniturilor încasate în decembrie.

Datele finale vor fi publicate la mijlocul lunii ianuarie.

Alfred Boss susţine că anul trecut au fost colectate din taxe cu 1,2 miliarde de euro mai mult decât s-a estimat. Alte motive pentru nivelul redus al împrumuturilor ar fi ratele mai scăzute ale dobânzilor şi cheltuielile mai mici pentru apărare.

Pentru acest an, economistul IfW are o prognoză mai puţin favorabilă, avertizând că suma de 6,2 miliarde de euro planificată de ministrul german de Finanţe ar putea să nu fie suficientă, iar Germania va avea nevoie, probabil, de împrumuturi de 9,5 miliarde de euro. Boss susţine că numai cheltuielile de asistenţă socială pentru vârstnici vor costa mai mult cu 1,6 miliarde de euro în 2014.

În noiembrie, veniturile din taxe au urcat cu 3,9%, la 39,48 miliarde de euro, comparativ cu perioada similară din 2012. În primele 11 luni din 2013, veniturile au totalizat 495 de miliarde de euro, cu 3,3% mai mult decât în perioada similară din 2012.

Noul Guvern al cancelarului Angela Merkel s-a angajat să evite majorarea taxelor şi să nu se mai împrumute din 2015.

Analiştii apreciază că angajamentul Executivului privind un salariu minim la nivel naţional şi o suplimentare cu 23 de miliarde de euro a cheltuielilor până în 2017, pentru investiţii în infrastructură, educaţie, cercetare şi dezvoltare, este binevenit, deoarece aceasta va stimula cererea internă şi va oferi stimulente pentru economiile lente ale vecinilor săi europeni.