În ce domenii s-a câştigat cel mai bine în februarie

Pe de altă parte, în februarie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.247 lei, cu 0,1% mai mic decât în ianuarie, iar indicele câştigului salarial real pentru aceeaşi lună, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 99,8%.

Potrivit sursei citate, în februarie, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi, faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2014 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime pentru performanţe), sume din alte fonduri ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: 32,7% în fabricarea produselor din tutun, între 10,5% şi 12,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, transporturi pe apă, între 5% şi 10% în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

Totodată, majorări între 2% şi 3,5% ale câştigului salarial mediu net s-au consemnat în activităţi de editare, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi de difuzare şi transmitere de programe), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor textile.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, din activităţile sectorului economic, s-au înregistrat ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 10,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, între 4,5% şi 7% în activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, între 2,5% şi 4% în fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale ne-metalice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), între 2% şi 2,5% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia minereurilor metalifere.

Datele INS arată că în sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (1,2%) şi sănătate şi asistenţă socială (0,5%). În administraţie, câştigul salarial mediu net a fost cu un leu mai mic decât în luna ianuarie 2014.

Comparativ cu luna februarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut în februarie 2014 cu 4,7%, în timp ce indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,6%.

Informaţiile lunare privind câştigul salarial şi efectivul de salariaţi sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Pentru dimensionarea eşantionului s-a luat în considerare obţinerea unor estimaţii ale principalelor caracteristici cercetate, care să fie afectate de erori în limita a +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%.

Începând cu luna ianuarie 2014 eşantionul cuprinde 22.500 unităţi economico-sociale. Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 91,41% din numărul total al salariaţilor din acest sector.