În criză COVID-19, statul „ajută” românii care pleacă la muncă-n Germania cu un ghid vechi de trei ani, cu informaţii depăşite – analiză

În plină pandemie cauzată de noul coronavirus, tot mai mulţi români pleacă la muncă în străinătate, vegheaţi de autorităţile statului român care spun că le respectă decizia de a munci în altă ţară. Dincolo de discursul politicianist plin de îngrijorare şi atenţie la nevoile românilor plecaţi la muncă "afară", Economica.net a vrut să afle cum i-au ajutat concret autorităţile pe aceşti oameni care de voie, de nevoie continuă să plece la muncă în străinătate, pe vremea celei mai grave crize de la Al Doilea Război Mondial încoace. Ministerul Muncii ne-a răspuns că le-a pus la dispoziţie românilor o pagina pe care sunt enumerate linkuri către informaţii utile în caz că pleacă la muncă în străinătate. Printre acestea - şi un ghid al lucrătorului român în Germania, actualizat în 2017. În acest ghid Ministerul Muncii le spune românilor că salariul minim brut în Germania e de 8,84 de euro pe oră. Informăm pe această cale Ministerul Muncii că, între timp, salariul minim brut orar a crescut la 9,35 de euro. 
Cristina Şomănescu - Dum, 03 mai 2020, 18:49
În criză COVID-19, statul

În plină pandemie de COVID-19, românii sunt lăsaţi de autorităţi să plece la muncă în străinătate. Şi acum, ca-n ultimii 13 ani, unii dintre românii care pleacă la muncă „afară”, ne referim cu precădere la cei slab calificaţi, care adesea muncesc sezonier în străinătate, nu primesc sprijin concret şi substanţial din partea autorităţilor statului ca să-şi găsească locuri de muncă sigure peste hotare.

Economica.net a întrebat Ministerul Muncii cum îi ajută pe oamenii care pleacă, în această perioadă, la muncă în Germania. Din răspunsul primit de Economica.net de la ministerul de resort reiese că nu ştie deocamdată care sunt firmele de plasare care le-au mediat românilor locurile de muncă în Germania, nu ştie dacă contractele cu care au plecat sunt sau nu sunt legale, nu poate verifica sănătatea şi securitatea în muncă a acestor oameni. 

Ministerul Muncii ne-a mai spus că a publicat un ghid cu informaţii utile despre legalitatea contractelor, lista agenţiilor de plasare autorizate şi a agenţilor de muncă temporară autorizaţi, şi a anunţat două numere de telefon, la care oamenii pot primi informaţii înainte să plece la muncă în străinătate. Ghidul la care se referă Ministerul Muncii e, de fapt, o pagină pe care sunt enumerate linkuri către informaţii utile pentru cei care pleacă la muncă „afară„. Unul dintre aceste linkuri duce către o pagină cu ghiduri ale lucrătorilor români în statele membre ale UE. Aici găsim şi ghidul lucrătorului român în Germania, un document de 39 de pagini, actualizat în anul 2017. 

Ministerul Muncii le spune românilor, în acest ghid, că salariul minim brut în Germania e de 8,84 de euro pe oră pentru toţi angajaţii care nu au dreptul la un salariu minim sectorial. Fals. Informăm pe această cale Ministerul Muncii că acum salariul minim brut în Germania e de 9,35 euro pe oră. Informaţia a fost confirmată pentru Economica.net de către Camera de Comert şi Industrie Româno-Germană.

Ministerul Muncii a scris ghidul lucrătătorului român în Germania pentru funcţionarii statului, nu pentru oamenii care pleacă la muncă-n această ţară. 

Ghidul făcut de Ministerul Muncii pentru a ajuta românii care pleacă la muncă în Germania e scris într-un limbaj de lemn, greu de înţeles de către mulţi dintre cei pentru care, declarativ, a fost realizat. Exprimarea golită de conţinut, „obosită”, dezlânată descurajează omul obişnuit, nespecialist, care îl parcurge.

Articolul Economica.net îl puteţi citi, pe larg, în continuare:

Economica.net începe seria unor materiale despre problemele stringente cu care se confruntă românii plecaţi la muncă în străinătate, ignorate sistematic de autorităţi din 2007 până astăzi.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, românii pot să lucreze într-un stat membru UE, iar începând cu 1 ianuarie 2014 accesul românilor pe piaţa forţei de muncă din UE nu mai este restricţionat prin impunerea unei autorizaţii de muncă.

De 13 ani, cei mai mulţi români slab calificaţi, care pleacă la muncă în străinătate, sunt abandonaţi de autorităţi.

La muncă în străinătate pe vremea pandemiei de COVID-19.

9 aprilie 2020: Primul avion cu lucrători sezonieri români care vor ajuta la strângerea recoltelor de primăvară din Germania a aterizat joi pe aeroportul Schonefeld din Berlin, informează dpa, citată de Agerpres.

  • Încă două zboruri de acest fel sunt prevăzute în cursul zilei de joi, 9 aprilie, numărul total de lucrători aşteptaţi până joi seara ajungând la 530, potrivit unei purtătoare de cuvânt a aeroportului berlinez. Lucrătorii vor fi supuşi unui control medical la aeroport pentru depistarea eventualelor simptome ale infecţiei cu noul coronavirus. Alte două avioane cu lucrători sezonieri din România au aterizat pe aeroportul din Dusseldorf în cursul zilie de jos. Zborurile charter au fost plătite de companii agricole şi au ca scop transportul lucrătorilor agricoli pentru strângerea recoltei de primăvară, în special pentru culturile de sparanghel.

De atunci numărul românilor care pleacă la muncă în străinătate continuă să crească.

La aflarea acestor ştiri autorităţile din ţara noastră au împărtăşit declarativ îngrijorarea şi atenţia sporită la situaţia românilor care pleacă la muncă în străinătate, pe vremea celei mai grave crize de la al Doilea Război Mondial încoace.

Dincolo de discursul politicianist, Economica.net a vrut să afle ce au făcut, concret, autorităţile ca să-i protejeze pe lucrătorii români care au ales, în această perioadă, să plece la muncă în străinătate.

În acest sens, pe 13 aprilie 2020 Economica.net a cerut Ministerului Muncii răspunsuri la o serie de întrebări, dintre care cele mai importante sunt:

  • Care sunt agenţii de plasare de forţă de muncă în străinătate care au mediat în această perioadă ofertele de muncă în Germania pentru români, şi angajatorii cu care românii au încheiat contracte de muncă;
  • Dacă nu ştiţi care sunt aceste firme, aţi întreprins demersuri ca să aflaţi care sunt agenţii de ocupare a forţei de muncă în străinatate, prin intermediul cărora au plecat şi pleacă în continuare românii la muncă în Germania, şi angajatorii cu care românii au incheiat contracte de muncă?
  • Aţi verificat sau aveţi în plan să verificaţi legalitatea contractelor de mediere, respectiv de muncă cu care au plecat/pleacă românii la muncă în străinatate, evoluţia stării lor de sănătate în Germania, pe perioada contractului de muncă?
  • Dacă nu aveţi atribuţii în acest sens, ce instituţie trebuie să verifice sănătatea şi securitatea în muncă a românilor plecaţi la muncă în străinatate, pe perioada pandemiei de COVID-19?
  • Care sunt acţiunile întreprise sau pe care le vor demara Ministerul Muncii şi instituţiile din subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa pentru a verifica securitatea şi sănătatea lucratorilor români plecaţi la muncă în străinatate, pe perioada pandemiei provocate de noul coronavirus?

Ministrul Muncii răspunde întâi pe pagina sa de socializare, unde ne spune, printre altele, că e bine ca oamenii să plece cu forme legale şi că respectă decizia celor care au plecat la muncă în Germania.

  • „De zile bune sunt atentă, cer informaţii despre românii care au plecat sau urmează să plece la muncă în Germania, prima țară europeană care a relaxat condițiile de intrare în țară, la muncă, pentru muncitorii agricoli sezonieri. Nu m-am grăbit să comunic, am cerut și verificat informații din sursă directă/oficială.
  • Am înţeles că decizia a peste 2.000 de români a fost să plece să lucreze în diferite landuri din Germania, fiindu-le permis acest lucru. Cum au plecat cel puțin cei care au plecat până acum, anume fiind contactați direct, ei, rudele acestora sau prin diferite persoane de contact, de către angajatorii din Germania, fără să solicite sprijin de la Agențiile (private) de Plasare a Forţei de Muncă, reprezintă tot decizia acestor oameni. Fiecare știe ce este mai bine pentru sine. Eu spun doar că bine este să plece cu forme legale, să aibă grijă ce contracte semnează, să se informeze înainte să plece. Nu pot să nu o spun și aici: indiferent unde lucrează (sunt oameni care lucrează în prezent peste tot în România; merg la lucru în fiecare zi) toți cei care muncesc trebuie să își ia toate măsurile de prevenție și de protecție în această perioadă.
  • Fără să fac un caz din recentele demersuri ale mele și ale echipei mele, promovez în paralel cu importanța muncii cu forme legale și obligațiile pe care – dacă oamenii au apelat la acestea – Agențiile de Plasare de Forță de Muncă le au pentru asigurarea legalității la plecare. Anume trebuie să se asigure că în contractele românilor pe care îi asistă sunt toate clauzele prevăzute de legea românească referitoare la munca sezonieră în străinătate. Orice abuz sesizat înainte de plecare trebuie imediat comunicat Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, entități cărora le-am subliniat, într-o recentă videoconferință la nivelul țării, că trebuie să acorde atenție pentru verificarea respectării legii în acest domeniu, în general și în această perioadă, în special. Pe hârtie, legislația este cuprinzătoare, la acest capitol. Țin să se respecte!”, spune Violeta Alexandru pe pagina sa de facebook. 
  • Postarea o găsiţi integral la acest link.

Pe 24 aprilie, Ministerul Muncii răspunde şi la solicitarea noastră, trimisă pe 13 aprilie. 

Din răspunsul primit de Economica.net, pe care îl vom reda integral mai jos, reiese că Ministerul Muncii şi instituţiile subordonate şi cele aflate sub autoritatea sa nu ştiu deocamdată prin ce firme de plasare de forţă de muncă au plecat românii la muncă în străinătate, nu ştiu dacă contractele cu care au plecat sunt sau nu sunt legale, nu pot verifica sănătatea şi securitatea în muncă a acestor oameni. 

Ministerul Muncii ne-a răspuns că, pentru a veni în sprijinul lucrătorilor care vor să plece la muncă în străinătate, a publicat un ghid cu informații utile despre legalitatea contractelor, lista agenţiilor de plasare autorizate şi a agenţilor de muncă temporară autorizaţi, şi a anunţat două numere de telefon, la care oamenii pot primi informaţii înainte să plece la muncă în străinătate.
Ghidul poate fi consultat la acest link.

  • „Serviciile de plasare a forței de muncă în străinătate se pot realiza pe teritoriul României în termenii și condițiile impuse de Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată, și de HG nr. 384/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 13 din HG nr. 384/2001, agenţii de plasare a forței de muncă, precum și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă cu sediu permanent în România au obligația să transmită trimestrial, până la sfârșitul lunii următoare trimestrului încheiat, Inspectoratului Teritorial de Muncă în raza căruia își au sediul social sau sediul permanent, situația privind persoanele mediate și angajate în străinătate. Centralizarea la nivelul Inspecției Muncii se efectuează ulterior colectării datelor statistice transmise la ITM-uri de agenţii de plasare a forţei de muncă, respectiv după sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat.
  • În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, Inspecția Muncii din România nu poate interveni în verificarea unui angajator care este constituit pe teritoriul altui stat, iar soluționarea unui eventual conflict de muncă este de competența instituțiilor statului-gazdă.
  • Pentru soluționarea unei cereri privind neîndeplinirea clauzelor contractului de muncă încheiat cu angajatorul străin, cetățenii români se pot adresa autorităților cu atribuții de inspecție a muncii din țara – gazdă unde au prestat activitatea.
  • Pentru a veni în sprijinul lucrătorilor care doresc să plece la muncă în străinătate, MMPS a publicat un ghid cu informații utile privind legalitatea contractelor, lista agențiilor de plasare autorizate și a agenților de muncă temporară autorizați și a pus la dispoziție două numere de telefon, la care persoanele interesate pot suna pentru a se informa înainte de a pleca la muncă în străinătate.
  • Ghidul poate fi consultat accesând link-ul. De asemenea, Ministrul Muncii și Protecției Sociale a avut o discuție cu reprezentanții Ministerului Muncii din Germania privind condițiile de muncă asigurate lucrătorilor români. În perioada următoare, Ministrul Muncii va discuta și cu reprezentanți ai ministerelor Muncii din alte state”, explică pentru Economica.net Ministerul Muncii.

Ghidul pus la dispoziţia românilor care vor să plece la muncă în străinătate e de fapt o colecţie de informaţii despre:

 

Hibele colecţiei de date prin care Ministerul Muncii spune că ajută oamenii plecaţi la muncă peste hotare

Aşa cum am explicat la începutul articolului, ghidul la care se referă Ministerul Muncii e, de fapt, o pagină pe care sunt enumerate linkuri către informaţii utile pentru cei care pleacă la muncă în străinătate. Unul dintre aceste linkuri duce către o pagină cu ghiduri ale lucrătorilor români în statele membre ale UE. Aici găsim şi ghidul lucrătorului român în Germania, un document de 39 de pagini, actualizat în anul 2017. 

De ce e important: salariul minim orar, la care au dreptul şi românii veniţi la muncă legal în Germania, a crescut între timp. 

Ministerul Muncii le spune românilor, în acest document, că salariul minim brut în Germania e de 8,84 de euro pe oră. Fals.
Informăm pe această cale Ministerul Muncii că acum salariul minim brut în Germania e de 9,35 euro pe oră. Informaţia a fost confirmată pentru Economica.net de către Camera de Comert şi Industrie Româno-Germană.

Ministerul Muncii a scris ghidul lucrătătorului român în Germania pentru funcţionarii statului, nu pentru oamenii care pleacă la muncă-n această ţară.

Ghidul făcut de Ministerul Muncii pentru a ajuta românii care pleacă la muncă în Germania e scris într-un limbaj de lemn, greu de înţeles de către mulţi dintre cei pentru care, declarativ, a fost făcut. Exprimarea golită de conţinut, „obosită”, dezlânată descurajează omul obişnuit, nespecialist, care îl parcurge.

Ghidul are 39 de pagini şi conţine mai multe informaţii neesenţiale care obosesc cititorul. 

  • Cităm din pagina 24 a acestui ghid: „Condiţiile de viaţă favorabile depind de un număr foarte mare de factori, precum: servicii de îngrijire medicală de calitate, educaţia şi oportunităţile de formare profesională sau facilităţile de transport, acestea reprezentând câteva aspecte care afectează viaţa şi munca din fiecare zi a cetăţenilor. Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv îmbunătăţirea constantă a calităţii vieţii în toate statele sale membre şi confruntarea cu noile provocări ale Europei contemporane, precum excluziunea socială sau îmbătrânirea populaţiei.
  • Îmbunătăţirea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă la nivelul Europei este o prioritate pentru Comisia Europeană. În perspectiva combaterii şomajului şi intensificării mobilităţii între locuri de muncă şi regiuni, sunt dezvoltate şi implementate o mare varietate de iniţiative la nivel european, pentru a veni în sprijinul Strategiei Europene de Ocupare. Din aceste iniţiative fac parte şi Serviciul European de Ocupare EURES.
  • Sănătatea este o valoare de preţ întrucât influenţează viaţa oamenilor şi în consecinţă reprezintă o prioritate pentru toţi cetăţenii europeni. Astfel aceştia solicită să aibă un acces rapid şi uşor în cazul tratamentelor medicale atunci când călătoresc în alte state membre UE. Politicile în domeniul sănătăţii de la nivelul UE urmăresc să răspundă întocmai acestor nevoi.
  • Programul public de sănătate de la nivelul UE vizează îmbunătăţirea capacităţii UE de a răspunde ameninţărilor din afara UE cu privire la sănătate şi îmbunătăţirea informaţiilor şi cunoştinţelor cu privire la ultimele evoluţii din sectorul public de sănătate.
  • Educaţia la nivelul Europei se bucură de rădăcini puternice dar şi de o mare diversitate. Întotdeauna s-a considerat necesară respectarea caracteristicilor particulare ale unui sistem educaţional dintr-un stat membru UE.
  • Transportul a stat la baza primelor reglementări din cadrul Comunităţii Europene. Încă din 1958 când a intrat în vigoare Tratatul de la Roma, politica UE în domeniul transportului s-a axat pe înlăturarea obstacolelor la graniţele dintre Statele Membre, în consecinţă a urmărit să permită ca oamenii şi bunurile să se poate deplasa rapid, eficient şi ieftin în interiorul UE”.

În mai multe documente reunite în ghidul românilor care vor să plece la muncă în străinătate, Ministerul Muncii îndeamnă oamenii care vor să lucreze peste hotare să-şi caute de muncă prin reţeaua EURES

  • EURES, reţeaua de locuri de muncă a UE, oferă servicii de consiliere şi mediere oamenilor care-şi caută loc de muncă în alt stat european şi angajatorilor care vor se recruteze lucrători din alt stat. 

Românii au avut de ales din numai 503 locuri de muncă vacante în UE, disponibile prin EURES, în primul trimestru din acest an. Doar 33 de români au şi obţinut locuri de muncă în UE, prin reţeaua EURES, în primele trei luni ale anului, arată datele primite de Economica.net de la ANOFM.

„În primul trimestru din anul 2020 prin reţeaua EURES au obţinut locuri de muncă în UE 33 de români, dintre care: trei oameni în Germania – un îngrijitor de persoane, un ajutor bucătar şi o cameristă; 15 oameni în Danemarca şi Portugalia – lucrători necalificaţi în agricultură; 12 oameni în Spania, dintre care 10 lucrători necalificaţi în agricultură”, au răspuns pentru Economica.net oficialii ANOFM.

Spre comparaţie, românii au putut candida pentru 503 locuri de muncă vacante în UE, prin intermendiul EURES, în primul trimestru din acest an, a spus ANOFM pentru Economica.net. Dintre acestea, 350 au vizat lucrători necalificaţi în agricultură în Spania, rezultă din datele primite de Economica.net de la ANOFM. 

Te-ar mai putea interesa și
Comerţul cu amănuntul a crescut cu 4,4%, în 2022. Afacerile benzinăriilor cu vânzările de carburanţi au avut cea mai mare creştere  – date INS
Comerţul cu amănuntul a crescut cu 4,4%, în 2022. Afacerile benzinăriilor cu vânzările de carburanţi au avut cea mai ...
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în 2022 faţă de 2021, ca serie brută cu 4,4%, arată datele publicate,......
Deşeurile de plastic de unică folosinţă au crescut în ultimii ani în pofida promisiunilor
Deşeurile de plastic de unică folosinţă au crescut în ultimii ani în pofida promisiunilor
Cantitatea de deşeuri de plastic de unică folosinţă produsă la nivel mondial a crescut cu şase milioane de tone între ...
Alianţa Renault-Nissan. Francezii au votat în favoarea reechilibrării „relaţiei” cu japonezii
Alianţa Renault-Nissan. Francezii au votat în favoarea reechilibrării „relaţiei” cu japonezii
Consiliul director al grupului auto francez Renault SA a votat în favoarea reechilibrării alianţei cu producătorul auto ...
Italia semnalează un atac informatic de mare anvergură în ţări din Europa şi în SUA
Italia semnalează un atac informatic de mare anvergură în ţări din Europa şi în SUA
Mii de servere informatice în lume au fost ţinta unui atac "ransomware" (un tip specific de malware care cere fraudulos ...