Scenarii pentru adoptarea euro în 2024: PIB-ul ar trebui să ajungă la 70% din PIB-ul Zonei Euro – surse

Surse apropiate discuțiilor ne-au declarat că raportul privind adoptarea euro de către România, inclusiv calendarul și planul de implementare al măsurilor, au fost aprobate de comitetul interministerial de trecere la euro și urmează a fi publicat în luna decembrie. Raportul ar fi de peste 100 de pagini și la planul de măsuri nu conține modificări fiscale, iar noile legi ale salarizării și a pensiilor au fost luate în calcul.

În esență sunt propuse trei scenarii prin care România ar putea ajunge în șase ani să aibă șanse să aibă un PIB care să reprezinte 65%, 70% sau 75% din PIB-ul zonei euro. Scenariul de mijloc, considerat momentan a fi cel mai echilibrat presupune ca în următorii șase ani, România să abibă o creștere economică de 4%, să țină deficitele sub control (și cel comercial, și cel bugetar și cel de cont curent), țările din zona Euro să aibă în toată această perioadă creșteri economice de 1% sau 2% maximum. În aceste condiții, PIB-ul României ar putea ajunge la 70% din PIB-ul țărilor din zona euro. La ora actuală, PIB-ul României este de 59% din nivelul PIB-ului din țările UE. Spre comparație, Ungaria are la ora actuală PIB-ul la un nivel de 64% din PIB-ul țărilor UE și se gândește să adopte euro când va ajunge PIB Ungariei să reprezinte 90% din PIB-ul Zonei Euro.

Dacă raportul va fi aprobat în varianta de mijloc este foarte probabil ca în 2024 să intrăm în ERM2, mecanismul european al ratelor de schimb, în care orice țară este obligată să stea minimum doi ani. Dacă acest termen se prelungește, el se poate prelungi la infinit, ar transforma România într-o colonie a Zonei Euro, pentru că neîndeplinirea criteriilor de convergență îi va lua orice putere de decizie în Uniune. O trecere forțată la euro distruge posibilitatea existenței de creștere economică bazată pe consum, ea va trebui realizată pe investiții.

Criteriile de convergenţă se referă la politica financiară, nivelul şi stabilitatea preţurilor, al dobânzilor şi cursul de schimb, un deficit bugetar care trebuie să fie sub 3% din PIB, iar gradul de îndatorare publică să fie sub 60% din PIB. Problema majoră acum este cea a dezechilibrelor din zona deficitelor.