În lipsa renegocierii traiectoriei MTO, România se va sufoca. Nu austerităţii, da dezvoltării

Printre puținele referiri la politicile macroeconomice, Programul de guvernare Ciolos prevedea "Renegocierea MTO-ului cu mentinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB ul". Inteleg ca in variantele ulterioare aceasta prevedere s-a scos, la presiunea unor partide. Ciudata aceasta cerere de se scoate o propunere normala, rationala.
Cristian Socol - mar, 17 nov. 2015, 10:27
În lipsa renegocierii traiectoriei MTO, România se va sufoca. Nu austerităţii, da dezvoltării

Atentie, nu se propunea renuntarea la tinta de 1% deficit structural (oricum tinta a fost atinsa inca din 2013, mai devreme cu 2 ani decat angajamentul), ci un alt parcurs si revenirea in tinta intr-un numar de ani rezonabil. Se propunea o revizuire, un alt parcurs care sa lase economia romaneasca sa se dezvolte, sa ia masuri de crestere a PIB potential.

Constat cu surprindere că există o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă MTO, de ce trebuie să renegociem traiectoria de tinte de deficit bugetar pe termen mediu si care sunt riscurile în cazul în care nu se reușește acest proces.

1. Ce înseamnă MTO? Pe scurt, MTO (Medium Term Objectives) se refera la ţintele de deficit pe care România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să le atingă pe termen mediu. De exemplu, în Programul de Convergență 2015-2018, România s-a angajat la o traiectorie de ajustare astfel. Sold bugetar metodologie ESA -1,45% din PIB in 2015, -1,2% din PIB in 2016, -1,0% din PIB in 2017 și -0,8% din PIB in 2018. Şi un sold structural de -1,25% din PIB potential in 2015 si minus 1% in ani urmatori 2016-2018. Exact cat prevede regula fiscala din Tratatul privind Stabilitatea, Coodonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare (tintele pentru 2015 includ ajustorul de 0,25 pp pentru cofinantarea proiectelor sustinute din fonduri europene, tintele ptr 2016-2018 nu includ eventualul ajustor pentru investitii sau reforme structurale conform art 9 din 1466/1997). (detalii aici).

2. Cum a negociat Romania MTO? Slab, cea mai slabă negociere dintre toate tarile UE. Detalii am scris aici
 Culmea, cu toate ca a negociat prost MTO, Romania a indeplinit inca din 2013 tinta de MTO, tinta ce a fost respectata si in 2014 (conform estimarii de toamna a CE Romania a avut un deficit bugetar structural de 0,6% din PIB potential) si va fi respectata si in 2015 (conform aceleiasi prognoze Romania va avea un deficit bugetar structural de 0,8% din PIB potential). Tinta a fost atinsa mai rapid pentru ca Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013, dupa Grecia. (detalii aici).

3. Este corect sa renegociem traiectoria de tinte de deficit bugetar asociate MTO? Da, avem acest drept conform Regulamentului CE nr 1466/1997 sectiunea 1a articolul 2a (detalii aici) prevederi in cadrul Pactului de Stabilitate si Crestere.

Marea majoritate a tarilor UE si-au amanat tintele de deficit bugetar structural negociate initial cu Comisia Europeana. Majoritatea tarilor europene isi renegociaza tintele de ajustare fiscala astfel incat sa combine consolidarea fiscala cu stimularea economiei reale si crearea de locuri de munca, desi multe dintre acestea au datorii publice mult mai mari decat a Romaniei.

Romania cu o datorie de 37,6% din PIB trebuie sa atinga deficit structural de 1% in 2015 (renegociat de la 0,7% din PIB in 2013) (l-a atins inca din 2013 conform prognozei economice de toamna a CE 2015), Austria cu o datorie de 87% din PIB trebuie sa atinga deficit structural de 0,5% din PIB in 2016 (amanat din 2015), Belgia cu o datorie de 107% din PIB trebuie sa atinga tinta de sold structural in 2017 (amanat din 2015 pana in 2017)(CE estimeaza ca nu va atinge tinta in perioada 2015-2018), Franta cu o datorie de 96,5% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB in 2018 (amanat din 2014), Italia cu o datorie de 133% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2018 (initial se angajase pentru 2013), Polonia cu o datorie de 51% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 1% din PIB in 2019 (amanat din 2015), Portugalia cu o datorie de 128% din PIB va atinge tinta de deficit structural de 0,5% din PIB dupa 2017(CE estimeaza ca se va atinge tinta dupa 2019), Spania cu o datorie de 101% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2019, Slovenia cu o datorie de 84% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanata din 2015 in 2017 si din 2017 in 2020), Slovacia cu o datorie de 53% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanat din 2015) si Irlanda, o datorie de 100% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2019 (amanat din 2015). Detalii in tabelul de mai jos).

Sursa: AMECO, Programele de Convergenta&Programele de Stabilitate, 2012-2015 – Comisia Europeana.

De mentionat ca Finlanda avea initital tinta de 0,5% sold bugetar structural in PIB potential (CE estimeaza ca nu va atinge in perioada 2016-2019), Letonia beneficiaza de deviere temporara (aplica reforme structurale).
In plus, Romania poate merge fara probleme catre un deficit structural de 1,25-1,5% din PIB, perfect sustenabil.

Consiliul Fiscal, in ultimul Raport, arata ca obiectivul pe termen mediu MTO „a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în domeniul pensiilor în ultimii ani asupra costurilor îmbătrânirii populației, reevaluate în contextul elaborării raportului Ageing Report 2012 de către Comisia Europeană.

Cu toate acestea, având în vedere faptul că Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, ratificat de România, stabilește o limită maximă de 1% din PIB pentru deficitul structural pentru țările cu un nivel redus al datoriei publice (semnificativ sub 60% din PIB), nivelul operațional al obiectivului pe termen mediu pentru România este stabilit la acest din urmă nivel”.

4. Ce risca Romania daca nu negociaza de o maniera fezabila traiectoria de ajustare a MTO, asa cum au facut si celelalte tari? Autoritatile române trebuie să continue demersurile de revizuire a tintelor de deficit bugetar (spun inca o data, nu denuntarea regulii fiscale) deoarece Romania are nevoie de stimulare, are nevoie de investitii si are nevoie de accelerarea reforme structurale combinata cu mentinerea unei plase de siguranta sociala solide. Revizuirea formala a tintelor stopeaza orice discutie legata de nerespectarea angajamentelor s.a.m.d

Romania are dreptul de a cere revizuirea deoarece a avut o viteza de ajustare mult mai mare decat era prevazut de regula fiscala. Începând cu anul 2011  ‐  anul în care au intrat în vigoare regulamentele care statuează obligația reducerii anuale a deficitului structural cu cel puțin 0,5 puncte procentuale  ‐ România şi‐a diminuat acest deficit cu 4,3 puncte procentuale, respectiv de la 6,1% din PIB în 2010 la 1,8% din PIB în anul 2013. În medie, s‐a reuşit o reducere anuală  de 1,4 puncte procentuale. Ca urmare a acestor rezultate, România, alături de Danemarca, a fost singura țară din zona non-euro care a intrat în mecanismul de monitorizare a OTM, alături de statele din zona euro (sursa: Programul de convergenta 2014-2017, www.mfinante.ro).

Daca nu face acest demers de negociere, economia românească nu va putea să respire în anii urmatori, stimulentele pentru cresterea potentialului vor fi reduse, perspectivele de convergenta reala in prisma aderarii la zona euro sunt incerte, iar plasa de siguranta sociala se poate rupe oricand. Daca nu face acest demers, Romania se vauita cum cresc decalajele dintre ea si tarile din clusterul Europei Centrale si de Est, nu mai vorbesc fata de tarie dezvoltate din UE.

Te-ar mai putea interesa și
Liviu Stoleru a renunțat la funcția de director general al ROCA Industry
Liviu Stoleru a renunțat la funcția de director general al ROCA Industry
Liviu Stoleru a renunțat la funcția de director general al ROCA Industry, a anunțat compania printr-un comunicat remis Bursei de la București. Noul director, pentru o perioadă de șase luni,......
Arctica: Norvegia spune că are dreptul să blocheze mărfurile ruseşti către Svalbard
Arctica: Norvegia spune că are dreptul să blocheze mărfurile ruseşti către Svalbard
Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor ...
Percheziții de amploare ale polițiștilor în București și alte 12 județe, la administratorul BRD Pensii
Percheziții de amploare ale polițiștilor în București și alte 12 județe, la administratorul BRD Pensii
Polițiștii Direcției Generale de Poliţie a Municipiului București - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice ...
Summit NATO – Marea Britanie creşte masiv sprijinul militar pentru Ucraina
Summit NATO – Marea Britanie creşte masiv sprijinul militar pentru Ucraina
Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline ...