În loc de 6 miliarde de lei, Finanţele au împrumutat în decembrie 11. La emisiunile în euro, şi-au permis să respingă ofertele cu 0,69% dobândă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu tot cu emisiunea de titluri de stat în lei dintre Crăciun şi Revelion, programată a fi de 920 de milioane de lei, Ministerul Finanţelor va fi strâns din piaţă în luna decembrie în jur de 12,84 miliarde de lei. Împrumuturile au fost astfel de două ori mai mari decât au fost programate de minister pentru această lună. La această reuşită a contribuit şi foamea de investiţii a băncilor care au suprasubscris aproape toate licitaţiile de titluri de stat şi emisiunea în euro de 461 de milioane de euro la un randament mediu de 0,16% – 0,19%.

„După adoptarea legislației în Parlament a legii de dublare a alocațiilor pentru copii (cu impact de aproximativ 0,6 puncte procentuale din PIB), piața a intrat într-o dispoziție de corecție, iar randamentele s-au închis cu aproximativ 4-5 puncte de bază mai mari. Acest fapt a modificat rezultatele celor două licitații interne în euro. Pentru februarie 2021, MF a majorat alocarea la 416 milioane euro (de la 200 milioane EUR vizați) la un randament mediu și maxim de 0,13% /0,19%. Aceasta este practic cea mai lungă extensie pe care am avut-o la o emisiune internă de euro. Pentru licitația din aprilie 2025, edeschisă în aceeaşi zi, MF a respins toate ofertele. Media tuturor ofertelor a fost de 0,69%, dobândă în ton cu randamentele pieţei pentru plasamentele pe termen mediu, dar oferta nu a fost suficient de bună pentru a fi pe placul Finanţelor”, spune economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, în unul dintre buletinele sale zilnice de analiză.   

Odată cu această respingere a MF, „se observă scăderea costurilor de finanțare pe termen mediu-lung, în  divergență  față  de SUA  și  Germania.  Considerăm  că evoluția a  fost determinată de  ameliorarea percepției de risc privind finanțele publice, pe  fondul climatului pozitiv din piețele financiare externe și revizuirii în sus a PIB-ului din 2018. (…) Perspectivele  ca ponderea  deficitului  bugetar  în PIB să se situeze sub nivelul estimat de Administrație în 2019 (după revizuirea în  sus  a PIB-ului  din  2018) au  determinat  reducerea  ratei  de  dobândă la titlurile de stat  pe scadența 10 ani cu 3.4% la 4.49% în cursul săptămânii (nivelul minim de la finele lunii noiembrie) (declin cu 6.4% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a diminuat cu 12.6% la 1.18 puncte procentuale (minimul de la finele lunii octombrie)”, atrage atenţia economistul şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu. Drept care, Ministerul Finanţelor a atras săptămâna trecută 1,120 miliarde de lei la un cost mediu anual de 4,10%.

Ministerul Finanţelor Publice a planificat, în luna decembrie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 5,945 miliarde de lei, din care un miliard de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount şi 4,3 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 645 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Ministerul de Finanțe a programat o licitație cu titluri scadente în aprilie 2026 (volum de 920 milioane RON) săptămâna viitoare. Suma este mai mare cu aproximativ 1,84 de miliarde de lei faţă de cea programată pentru luna noiembrie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Pe de altă parte, deficitul de cont curent s-a adâncit cu 22.2% an/an la 9,2 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie, interval în care datoria externă totală a crescut cu 8.4% la  108,2  miliarde de euro. La nivelul finanțelor publice, Guvernul previzionează reducerea ponderii deficitului bugetar în PIB (pe standarde UE) de la 3,8% în 2019 la 3,6% în 2020, 3,4% în 2021, 2,8% în 2022 și 1,9% în 2023.