În șase luni, traficul la metroul din Pipera a crescut cu 50%. Când se întorc la birouri corporatiștii

Călătoria cu metroul bucureștean nu mai este la fel de sufocantă ca în 2019, ultimul an de normalitate. Ocazional, la anumite ore sunt mai mulți călători, însă nimeni nu mai așteaptă al doilea sau al treilea tren. Și poate că pandemia a fost răspunsul la supraaglomerarea din subteran și la construcția de clădiri de birouri de la suprafață.
Andrada Ghira - mie, 21 iul. 2021, 22:01
În șase luni, traficul la metroul din Pipera a crescut cu 50%. Când se întorc la birouri corporatiștii

Birourile din Pipera și Aurel Vlaicu au fost magneți pentru corporațiile care și-au mutat sediul în clădirile de aici, iar ultimii ani au dus la conturarea unor noi poli de clădiri de birouri. Bineînțeles, tot în jurul stațiilor de metrou. Și vorbim aici de zone precum Preciziei, Timpuri Noi, Grozăvești sau Politehnică.

Dar, pandemia i-a ținut acasă aproape pe toți corporatiștii. 

CITEȘTE ȘI Haosul de la metrou, la orele de vârf, în cifre. Mai multe birouri, mai mulţi angajaţi, mai aglomerat

Odată cu vaccinarea și relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului COVID-19, lumea a început să meargă din nou la birou, să iasă la cafea și la evenimente.

Și se vede și în cifrele de la metrou. Deși încă timid. Creșterile lunare a numărului de cartele validate la stațiile de metrou sunt cuprinse în 9 și 14%, potrivit calculelor Economica.net pe baza datelor de la Metrorex. O comparație onestă o putem face pe baza cifrelor înregistrate anul acesta, iar la 2019 ne putem uita, ca reper, de unde a căzut traficul. 

În ianuarie 2021, la stația de metrou Grozăvești au fost validate peste 58.800 de titluri de călătorie, cifră care în iunie a ajuns la 77.300, o creștere substanțială de 31%. La Politehnică și Grozăvești creșterea pentru cele șase luni este similară, la Timpuri Noi de 20%, la Piața Victoriei 2 creșterea este de 35%, la Piața Victoriei 1 creșterea este de 45%, la Aviatorilor 40%, la Aurel Vlaicu 28%, iar la Pipera creșterea este de 50%.

Când se întorc angajații la birou

Mai multe sondaje realizate în ultimul timp au arătat că angajații români vor să lucreze după un model hibrid. În mare parte de acasă, iar biroul este văzut mai mult ca un mediu de socializare sau participare la ședinte. 

Angajații BCR, vor lucra din septembrie în sistem hibrid, cu una până la trei zile lucrate de acasă. BCR are 32.000 de mp de spații de birouri închiriate în două clădiri de birouri de la stația de metrou Grozăvești și este în top 10 cei mai mari chiriași din București.

ING Bank și-a mutat în 2019 sediul central în Expo Business Park, unde lucrau 2.300 de angajați. Înainte de pandemie, 14% dintre angajații ING România lucrau de acasă, iar după lockdown-ul din primăvara anului trecut, procentul a crescut la 95%.

“În prezent, implementăm un model hibrid de lucru și continuăm să avem o abordare flexibilă în ceea ce privește prezența la birou. Sediul nostru central este pregătit pentru a primi în siguranță angajații, dar limita pentru prezența la birou va fi de 40% la nivelul întregii organizații, respectând reglementările în vigoare. Ascultăm cu atenție feedback-ul colegilor noștri și monitorizăm constant măsurile adoptate de Guvern și evoluția pandemiei; în funcție de acestea, vom putea lua noi decizii”, a declara pentru Economica.net Silvia Jalea, Head of External & Internal Communication.

Sondajele interne ale băncii au arătat că munca de acasă a avut un impact pozitiv asupta angajaților, care au petrecut mai mult timp cu familia și au economisit timp care altfel îl petreceau pe drum spre birou și înapoi acasă.

“Însă colegii vor să se întâlnească între ei, fie la o cafea fie într-o întâlnire de lucru, de aceea [email protected] în modelul hibrid existent înseamnă în primul rând flexibilitate: legată de zilele sau orele în care vin, tipul de întâlniri pentru care vin, condiția fiind să respecte regulile impuse prin ordonanța de urgență și să înregistreze prezența la birou într-un sistem intern”, mai spune Silvia Jalea.

Cine încurajează munca de acasă

Nu toate companiile își vor chema angajații la birou. Cei 3.200 de angajați ai grupului Renault care mergeau la birouri în sediul Renault Bucharest Connected din apropierea stației de metrou Preciziei, sunt încurajați să muncească de acasă.

“Continuăm să privilegiem și să încurajăm lucrul de acasă, acolo unde tipul de activitate o permite. Securitatea și protejarea sănătății angajaților noștri sunt prioritare. Veghem asupra disciplinei sanitare și aplicăm toate măsurile, în acord cu autoritățile și partenerul social”, este răspunsul transmis Economica.net de către Direcția Comunicare Dacia.

Traficul la stația de metrou Grozăvești
Infogram

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Şapte judeţe au trecut pe roşu, 54 de localităţi sunt peste 6 la mia de locuitori, la rata de infectare. Noi recorduri de cazuri noi şi pacienţi la terapie intensivă – Coronavirus – vineri, 24.09.2021
Şapte judeţe au trecut pe roşu, 54 de localităţi sunt peste 6 la mia de locuitori, la rata de infectare. Noi recorduri ...
Criza Coronavirus 24 septembrie 2021 - 7.116 de cazuri noi în ultimele 24 de ore, 991 în Bucureşti. 145 de morţi în ultimul interval, 1.116 pacienţi (16 minori) la terapie intensivă. Şapte......
Se schimbă „latifundiarii” din Teleorman, județul agricol al lui Augustin Oancea și al familiei Dragnea
Se schimbă „latifundiarii” din Teleorman, județul agricol al lui Augustin Oancea și al familiei Dragnea
Grupul britanic Spearhead International Limited, care controlează aproximativ 83.000 de hectare de teren arabil în Polonia, ...
54 de localităţi cu incidenţă COVID mai mare de 6 la mie – elevii de aici învaţă în sistem online
54 de localităţi cu incidenţă COVID mai mare de 6 la mie – elevii de aici învaţă în sistem online
Un număr de 54 de localităţi înregistrează vineri o incidenţă a cazurilor COVID-19 mai mare de 6 la mia de locuitori, ...
Poliţia Română desfăşoară un amplu program de educaţie şi prevenţie rutieră
Poliţia Română desfăşoară un amplu program de educaţie şi prevenţie rutieră
Proiectul „Educație Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea ...