1EUR=4.7560 RON | Bucureşti 22 º
INDICI BURSIERI
BET
8370,14
0
BETPlus
1246,42
0
BET-FI
36212,90
0
BET-NG
712,22
0
BET-XT
759,66
0
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.318
0,0000%
BRD
13.66
0,0000%
BRK
0.073
0,0000%
BVB
22.7
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
171.5
0,0000%
FP
0.962
0,0000%
OLT
0.0606
0,0000%
PRSN
0.065
0,0000%
SIF1
2.07
0,0000%
SIF2
1.225
0,0000%
SIF3
0.245
0,0000%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.09
0,0000%
SNP
0.3795
0,0000%
TEL
20.8
0,0000%
TGN
352
0,0000%
TLV
2.15
0,0000%

În următorii cinci ani vom avea deficit de peste 500.000 de oameni pe piaţa muncii - studiu realizat de Academia Română şi KPMG

În următorii cinci ani vom avea nevoie de peste 500.000 de oameni în plus pe piaţa muncii, pe care nu-i putem asigura din resurse interne, spun autorii studiului "Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România", realizat de KPMG Advisory SRL şi Institutul Naţional de Cercetări Economice 'Costin C. Kiriţescu' al Academiei Române pentru Confederaţia Patronală Concordia şi lansat astăzi. 

Comenteaza
Oameni

KPMG Advisory SRL şi Institutul Național de Cercetări Economice 'Costin C. Kirițescu' al Academiei Române au realizat pentru Confederația Patronală Concordia o amplă analiză sociologică a pieţei muncii, de peste 300 de pagini, făcută publică astăzi, 12 martie.
Potrivit studiului care se numeşte "Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România":

  • în cinci ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piaţa muncii, pe care nu-i putem acoperi din resurse interne;
  • circa 2 milioane de persoane active nici nu muncesc, nici nu urmează o formă de învăţământ;
  • numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi;
  • populația ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030.

Mitul conform căruia cei mai mulţi oameni care iau ajutor social refuză locuri de muncă pentru că preferă asistenţa socială de la stat e desfiinţat de rezultatele obţinute de autorii studiului citat.

Analizele realizate de autorii studiului citat relevă existența unei corelații negative între proporția gospodăriilor beneficiare de venit minim garantat și rata locurilor de muncă vacante pe județe. Concret, în județele în care există relativ multe familii beneficiare de ajutor social, oferta de locuri de muncă este relativ redusă, în timp ce în județele în care există relativ puține familii beneficiare ale venitului minim garantat, oferta de locuri de muncă este relativ mai mare. Această concluzie nu susține ipoteza că majoritatea beneficiarilor unui asemenea tip de protecție socială refuză oportunitățile de muncă. Dimpotrivă, este mai plauzibil că oferta limitată de locuri de muncă duce la creșterea frecvenței situațiilor care fac necesară asistența de către stat a gospodăriilor prin ajutoare pentru venitul minim garantat, spun autorii studiului.

Avem tot mai multe locuri de muncă în IT, retail şi horeca.

Ramurile cu trend ascendent și sold pozitiv al locurilor de muncă în intervalul 2005-2018 sunt: IT, hoteluri și restaurante, comerț cu amănuntul. În contrast, domeniile cu trend descendent și sold negativ al locurilor de muncă în intervalul 2005-2018 sunt: industria extractivă, energie electrică, termică, gaz, apă, arată studiul citat.

Începând cu anul 2012, ca tendință generală, cu excepția unui singur an (2015), în România, numărul de locuri de muncă create depășește numărul locurilor de muncă desființate, spun autorii studiului citat. 

Suntem pe ultimele locuri în UE la câţiva indicatori cheie de performanţă a sistemului de educaţie.

Analiza indicatorilor cheie privind performanța sistemului de educație și formare profesională a adulților din România, în comparație cu media acestora pe ansamblul UE 28, prezentaţi în "Monitorul educației și formării 2017-România", relevă pentru anul 2016 că:

Rată de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare de către tinerii în vârstă de 18-24 ani e mai mare cu 8,5 puncte procentuale în România decât media statelor UE 28 (18,5%, comparativ cu 10,7%). 

Ponderea absolvenților cu studii superioare din grupa de vârstă 30-34 ani, mult inferioară în România faţă de media UE 28 (25,6%, comparativ cu 39,1%).

Rata de angajare a absolvenților din grupa de vârstă 20-34 ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte de anul 2016, mai mică cu 9 puncte procentuale față de media UE 28 (69,3%, comparativ cu 78,2%).

Procentul foarte scăzut de participare a adulților la procesul de formare continuă (1,2% comparativ cu 10,8% media UE 28).

Ponderea cheltuielilor pentru educație în PIB, mult inferioară mediei UE 28 (3,1% comparativ cu 4,9%).

Rata de angajare a absolvenților de învățământ nivelul ISCDE 3-4, în primii 3 ani de la absolvire, mult inferioară mediei UE 28 (59,6% comparativ cu 72,6%).

42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional, în timp ce media europeană este de aproximativ 20%, conform unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.

Cel mai mic scor înregistrat la nivelul UE în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale (DESI), care monitorizează performanțele statelor membre la conectivitatea digitală, competențele digitale, activitatea online, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.

Câţi mai suntem în ţară şi câţi muncesc

În anul 2017, dintr-o populație rezidentă de 19,66 milioane de persoane, 9,12 milioane erau persoane active și 10,54 milioane persoane inactive. În categoria persoanelor active se regăseau 8,7 milioane de persoane ocupate și 449.331 de șomeri. Din totalul de aproximativ 10,5 milioane de persoane inactive, cea mai mare pondere o dețineau pensionarii (48%), urmați de elevi și studenți (34%). Numărul de persoane aflate în întreținerea altor persoane sau a statului, sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi, etc.), precum și cel al persoanelor casnice era în anul 2017 de 1,91 milioane, reprezentând aproximativ 18,1% din totalul populației inactive din România, spun autorii studiului citat.

"La nivelul federațiilor patronale membre ale Concordia resimțim profund criza de forță de muncă din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de această radiografie a pieței muncii astfel încât noi, mediul de afaceri, împreună cu sindicatele și autoritățile, să identificăm setul de măsuri necesare pentru a diminua deficitul de forță de muncă. Dacă nu acționăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, așa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informațiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii și ofertei de pe piața muncii atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ", spune Steven van Groningen, președintele Concordia.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X