Veşti bune pentru clienţii băncilor: BNR nu creşte dobânzile. Circul politic şi coronavirusul „fac” politica monetară în şedinţa din februarie

Potrivit economistului, coridorul format de dobânzile facilităţilor permanente din jurul dobânzii-cheie va rămâne și el în limitele din prezent. Codîrlașu explică aceste previziuni prin evoluţia factorilor interni şi externi care nu sunt de natură să determine vreo mişcare în politica monetară actuală a BNR, chiar dacă într-una din şedinţele viitore nu exclude posibilitatea ca BNR să scadă RMO în valută pentru stimularea creşterii economice.

Preşedintele CFA România este de părere că BNR va menţine dobânda cheie la nivelul de 2,5%, atât în şedinţa de astăzi, cât şi pe parcursul întregului an 2020. Printre factorii externi care justifică o astfel de decizie a BNR se numără încetinirea economiei globale şi tendinţele de menţinere a dobânzilor scăzute la nivel mondial. „O creştere de dobândă acum ar stimula volatilitatea pe piaţa din România”, a declarat Adrian Codîrlaşu. Dintre factorii interni care nu sunt de natură să justifice o creştere a dobânzii de politică monetară enumerăm economia aflată în scădere, inflaţia care, chiar dacă este cea mai mare din UE, pare a fi atins un maximum de creştere şi, nu în ultimul rând, nevoia guvernului de a atrage finanţare de pe piaţa internă.

Stimuli pentru economie via credit bancar

Cât despre posibilitatea ca BNR să reducă RMO în valută, şeful CFA este de părere că este foarte probabil ca această măsură să fie luată anul acesta pentru a stimula creşterea economică, dar nu crede că acest lucru se poate întâmpla în cadrulu şedinţei consiliului de administraţie al BNR de astăzi. „În primul rând, acum traversăm o zonă de incertitudine destul de mare, nu avem încă un guvern, iar economia UE a încetinit. FMI vedea o refacere fragilă a economiei UE, dar apariţia coronavirusului a oprit cea de-a doua cea mai mare economie a lumii”, a declarat Adrian Codîrlaşu.

El a explicat faptul că nu situaţia de carantină din China afectează economia mondială, cât faptul că această ţară s-a închis pentru mărfuri şi exporturi, ceea ce va determina unii producători să-şi aducă mărfurile din alte ţări sau să le producă intern. Ambele variante implică o scumpire a procesului de fabricaţie, scumpire care se va traduce şi în preţul produsului finit.

În privinţa cursului de schimb, analistul îşi menţine opinia că leul rămâne pe o pantă de depreciere, dar probabil în acelaşi ritm cu cel din ultimii doi ani, adică o depreciere de 2%-4%.