1EUR = 4.7667 RON | Bucureşti 17 º

Extern

Indexul USAID scade pentru al doilea an consecutiv cu 0,1

Indexul USAID (al Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile) a avut pentru anul 2018 o valoare de 3,7, înregistrând o scădere de 0,1 faţă de anul anterior, în condiţiile în care în 2017 a existat o diminuare similară faţă de 2016.

17 oct, 2019 | Agerpres

Indexul, dezvoltat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), poate evolua pe o scală de şapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare iar 7 indică un nivel scăzut.

Raportul examinează mediul general propice pentru societatea civilă, evaluând şapte dimensiuni. Pentru anul 2018, în România, acestea au fost notate după cum urmează: cadrul legal (3,8), capacitatea organizaţională (3,7), sustenabilitatea financiară (4,5), advocacy (3,8), furnizarea de servicii (3,4), infrastructura sectorului (3,1), imaginea publică a organizaţiilor societăţii civile (3,9).

În România, toţi indicatorii au înregistrat în 2018 scăderi faţă de anul anterior, cu excepţia infrastructurii. Indexul nu implică o metodologie cantitativă. El se realizează în baza unui chestionar de percepţie aplicat unui grup de 90 de experţi, aceştia fiind atât membri ai societăţii civile, cât şi actori cu care societatea civilă interacţionează (instituţii publice, mediul academic şi cel privat).

Astfel, în 2018, scoruri îmbunătăţite au obţinut: Estonia (2,1), Republica Cehă, Letonia, Lituania, Polonia (2,6), Slovacia, Slovenia (3).

Ele au fost urmate de ţări precum: Ucraina (3,3), Bulgaria, Croaţia (3,4), Armenia (3,6), Albania, Kosovo, România (3,7), Bosnia, Moldova, Macedonia de Nord (3,8), Ungaria (3,9), Georgia, Muntenegru (4), Serbia (4,1), Rusia (4,7).

În categoria ţărilor cu sustenabilitate obstrucţionată s-au aflat Belarus (5,4) şi Azerbaidjan (5,9).

Rezultatele indexului pentru România au fost prezentate joi, într-un eveniment organizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Andrei Pop, director de program în cadrul FDSC, a apreciat că scăderea de 0,1 faţă de anul anterior reprezintă "o înrăutăţire moderată" a situaţiei societăţii civile din România, dar a subliniat că astfel de înrăutăţiri, conform metodologiei, "au loc doar în condiţiile unor evenimente clare care descurajează" activitatea sectorului nonguvernamental. De asemenea, Andrei Pop a declarat că situaţia societăţii civile s-a înrăutăţit în ţara noastră, deoarece "s-a înrăutăţit şi relaţia cu guvernanţii, cu decidenţii de la aproape" toate nivelurile.

"Lucrurile s-au înrăutăţit faţă de cum erau. Vorbesc de evenimente importante care au avut ecou, precum înăbuşirea protestelor din 10 august. După istoria noastră de proteste civice paşnice, este un exemplu de eveniment care dă un semnal foarte descurajator oricărui om care ar vrea să se implice, până la urmă, în a face ceva pentru comunitate, pentru ţară, în a le cere ceva decidenţilor în acest sens. Alte chestiuni sensibile sunt felul în care trenează problemele legate de reforma în justiţie, pentru care aceşti oameni au ieşit până la urmă în stradă. Nici acum nu s-a dat un răspuns clar din partea decidenţilor la protestele şi criticile foarte clar formulate", a arătat el într-o declaraţie acordată AGERPRES.

Totodată, a menţionat că o altă problemă cu care s-a confruntat societatea civilă a fost reprezentată de o serie de iniţiative legislative de "suprareglementare" a operării sectorului nonguvernamental.

"Şi vorbesc de iniţiativa Pleşoianu, care încă nu e respinsă în Parlament, sau de transpunerea legislaţiei privind spălarea banilor, care a încercat să exagereze prevederile directivei europene şi să aducă obligaţii suplimentare ONG-urilor din România. Nu se poate ca ONG-urile din România să ajungă să dea liste cu toţi beneficiarii care vin să le ceară ajutorul. Nu mai putem să ne servim beneficiarii dacă noi trimitem informări la Guvern cu datele lor personale sau faptul că au o problemă pe situaţii sensibile. Grupurile foarte vulnerabile nici nu ar mai apela la ONG-uri dacă aceste reglementări ar intra în vigoare. (...) Ele au fost până la urmă adoptate într-o formă mai restrânsă, după multă muncă şi proteste din partea ONG-urilor. Aceste lucruri se întâmplă şi constituie nişte ameninţări care au devenit aproape uzuale pentru viaţa unui ONG", a spus el.

Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, a apreciat că în ultimii ani există o tendinţă de limitare a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, subliniind că aceste drepturi şi libertăţi nu sunt reprezentate doar de cele civile, ci includ o sferă mai largă, precum accesul la cultură, la o viaţă sănătoasă, dreptul la învăţătură.

"Avem o tendinţă în ultimii ani de a limita o parte din aceste drepturi, pentru o parte dintre noi, cei care locuim în România. O bună parte a acestei probleme vine dintr-un anume mod de a face politică, tot mai vizibil nu doar în România, ci în întreaga lume, în ultimii ani. Vorbim de acel stil tradiţional în care politicianul identifică un duşman, de preferinţă colectiv, şi apoi se pune în fruntea maselor populare ca să anihileze duşmanul, iar efectul secundar este evident: duşmanul nu va mai avea drepturi, pentru că e duşman. Duşmanul poate să fie de multe feluri: poate să fie statul paralel, poate să fie Soros sau soros-iştii, agenţii străini şi aşa mai departe. Dar la fel de bine pot să fie asistaţii social, angajaţii la stat, săracii, emigranţii sau cei de altă religie, ateii, homosexualii. (...) Acest mod de a face politică duce la o dezbinare a societăţii", a mai spus el.

Indexul urmăreşte evoluţia sectorului civil în ultimii 21 de ani în 24 de ţări din Europa Centrală şi de Est şi Eurasia. El este dezvoltat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în parteneriat cu FHI 360, International Center for Not-for-Profit Law (ICNL) şi, ca partener local pentru România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO