Industria alimentelor fast food trece printr-o „furtună economică”. Cât de scumpă este o masă în oraș

Într-o perioadă în care costul vieții pare că se află pe o traiectorie ascendentă nesfârșită, industria alimentară se confruntă, în prezent, cu o furtună în adevăratul sens al cuvântului. Pe măsură ce inflația forței de muncă este mai ridicată decât cea a materiilor prime, impactul asupra operatorilor de lanțuri de restaurante și, implicit, asupra consumatorilor, devine din ce în ce mai evident, arată Radu Puiu, analistul financiar în cadrul XTB România, într-o analiză. În aceste condiții, de exemplu în SUA, mesele în oraș au devenit o opțiune costisitoare pentru consumator, rata inflației pentru acest sector depășind-o semnificativ pe cea a alimentelor consumate acasă.
Radu Puiu - vin, 23 feb. 2024, 16:44
Industria alimentelor fast food trece printr-o „furtună economică

Americanii se reorientează și caută alternative la alimentele de tip fast-food, în timp ce unele dintre cele mai mari francize din țară continuă să crească prețurile la produse care, anterior, erau considerate mese accesibile. În ianuarie, costul mesei în oraș a crescut cu 5,1% față de aceeași lună a anului 2023 și cu 0,5% față de luna precedentă, potrivit celor mai recente date privind inflația furnizate de Biroul de Statistică a Muncii. Pe de altă parte, costul produselor alimentare s-a temperat, fiind o creștere de 1,2%, față de anul trecut și o creștere de 0,4%, față de decembrie.

De asemenea, americanii sunt afectați atunci când ies la restaurant, după ce prețurile la fast-food au crescut cu 5,8% în ianuarie, față de anul precedent, potrivit datelor publicate recent. Pentru a explica prima scădere a vânzărilor trimestriale din ultimii aproape patru ani, directorul general al McDonald’s a declarat, în cadrul unui mesaj transmis investitorilor, că persoanele cu venituri mai mici de 45.000 de dolari pe an cheltuiesc mai puțin în restaurantele pe care le dețin. În ultimul trimestru, vânzările McDonald’s au crescut cu doar 3,4% față de același trimestru din 2022, cifre plasate mult sub așteptările de pe Wall Street, de 4,7%. Problema nu este una cu care se confruntă doar lanțul de restaurante McDonald’s. Yum Brands, compania mamă a KFC, Pizza Hut și Taco Bell, a raportat, de asemenea, rezultate dezamăgitoare.

Creșterea costurilor pentru alimente a fost unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la raportul privind inflația mai „fierbinte” decât arătau estimările. Prețurile alimentelor au fost mai mari cu 0,4% în ianuarie, față de decembrie, fiind un ritm mai rapid decât creșterea generală de 0,3% a indicelui prețurilor de consum (CPI). Orice majorare a prețurilor la alimente poate fi deosebit de „dureroasă” pentru consumatorii americani, având în vedere că prețurile din supermarketuri sunt acum cu 25% mai mari decât în ianuarie 2020, asta în timp ce inflația a crescut cu 19% în aceeași perioadă.

Totuși, în pofida faptului că prețurile alimentelor cresc acum într-un ritm mai lent decât în pandemie, când a fost atins vârful inflaționist, același coș de cumpărături costă, în continuare, mai mult decât în trecut. Motivul pentru care inflația este mai «încăpățânată» poate avea la bază un amalgam de mai mulți factori: de la costurile mai mari ale forței de muncă, până la minimul record de bovine din SUA, care determină creșterea prețului cărnii de vită. Toate acestea se răsfrâng asupra consumatorilor, iar societățile comerciale cresc prețurile doar pentru că au această posibilitate.

Luna trecută, președintele Joe Biden a avertizat că firmele „jefuiesc consumatorii” printr-o combinație de prețuri exagerate, prin „greedflation” și „shrinkflation”. Greedflation se referă la situațiile în care companiile cresc prețurile produselor peste rata inflației pentru a-și majora profiturile, iar shrinkflation reprezintă o majorare a nivelului general al prețului bunurilor pe unitate de greutate sau volum, determinată de o reducere a greutății sau a dimensiunii produsului vândut.

Cinci tipuri de alimente au fost responsabile pentru 30% din inflația din ultimii ani, conform unui studiu al Groundwork Collective: carnea de vită și mânzat, carnea de pasăre, sucurile și băuturile necongelate și necarbonatate, fructele și legumele proaspete și gustările. De altfel, câteva dintre aceste categorii au determinat creșterea prețurilor la alimente din luna ianuarie. Prețul pentru carnea de vită și mânzat a înregistrat un „salt” de 7,7%, prețul la băuturile necarbonatate congelate (cum ar fi sucul de portocale) a crescut cu 29%, în timp ce costul pentru băuturile necarbonatate necongelate a crescut cu 4,2%, arată datele CPI.

 

Majorarea prețurilor, generată și de modificările climatice

Motivul creșterilor de preț s-ar putea datora, mai degrabă, problemelor de aprovizionare și schimbărilor climatice. Seceta a redus suprafața pășunilor pentru creșterea vacilor, ceea ce a dus la efective mai mici de bovine, potrivit Departamentului american al agriculturii. În paralel, producția de portocale a fost afectată de fenomenele meteorologice severe și de boli ale citricelor. Trebuie subliniat faptul că majorarea prețurilor din magazinele alimentare și din restaurante nu îi afectează în mod egal pe americani. Consumatorii cu venituri mici sunt mult mai afectați, deoarece trebuie să aloce un procent mult mai mare din venitul lor pentru a-și permite produsele de bază. Concret, 20% din persoanele cu venituri mici (aproximativ 14.000 de dolari pe an) plătesc un sfert din tot bugetul lor lunar doar pentru alimente. La polul opus, 20% din categoria americanilor cu venituri mari (aproximativ 244.000 de dolari pe an) cheltuiesc pe alimente 3,5% din câștigul lunar, a constatat Groundwork Collective.

În ciuda scumpirilor mai usturătoare decât se așteptau pentru luna ianuarie, cumpărătorii ar trebui ca, în acest an, să aibă parte de o pauză din acest punct de vedere. Prețurile la produsele alimentare vor continua să se tempereze și ar putea încheia anul cu o ușoară scădere de 0,4%, potrivit previziunilor USDA. Totuși, cei cărora le place să mănânce în oraș s-ar putea să nu aibă parte de un moment de respiro, USDA previzionând că mesele la restaurant vor încheia anul cu o creștere de 4,7%.

Una dintre presupuneri este aceea că persoanele cu venituri reduse consumă mai multe meniuri de tip fast-food decât cei cu buget mai ridicat. Această idee se dovedește a fi falsă într-un context actual extrem de dinamic. Practic, pentru mulți consumatori a devenit un lux să poată aloca suficient timp unei mese în oraș. În aceste condiții, mâncarea de tip fast-food a devenit soluția facilă pentru persoanele care câștigă mai mult. Chiar dacă pare surprinzător, există explicații. Această categorie de oameni lucrează adesea multe ore pe zi, sunt mai grăbiți și au pauzele de masă mai scurte, drept urmare, ei încearcă să petreacă puțin timp la prânz, iar oferta restaurantelor de tip fast food devine o soluție ideală.

Pe de altă parte, faptul că prețurile meniurilor sunt, în continuare, ridicate, ar putea descuraja clienții, mai ales pentru că s-au stabilizat costurile pentru alimente. Confirmarea vine și analizând cifrele privind rezervările la restaurant înregistrate în ianuarie de compania OpenTable: numărul de americani care au rezervat mese în oraș a fost cu 15% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

 

Cum reacționează consumatorii din România

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În timp ce consumatorii cu venituri mici merg mai rar la restaurantele preferate și aleg să gătească acasă, multe familii din clasa de mijloc renunță la restaurantele scumpe.

Având în vedere aceste aspecte, semnele sugerează că inflația la alimente și restaurante se va dovedi, probabil, mai moderată în 2024 decât a fost în ultimii trei ani. Multe dintre costurile de producție legate de alimente fie scad, fie cresc mai puțin agresiv. Creșterile salariale rămân ridicate în serviciile de alimentație publică, dar se îndreaptă către nivelul normal. În același timp, consumatorii încep să respingă creșterile mari de prețuri pe care firmele le foloseau pentru a-și impulsiona marjele de profit.

 

Despre XTB

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. Entitățile Grupului XTB sunt supravegheate de cele mai mari autorități de reglementare din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume. XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum 13 piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 935.000 de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume.

Avertisment cu privire la riscuri

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 76% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

 

Te-ar mai putea interesa și
Livrările de motorină din porturile românești către Ucraina au crescut cu 30% luna trecută, la 385.000 de tone. S-a livrat mai ales motorină din Turcia
Livrările de motorină din porturile românești către Ucraina au crescut cu 30% luna trecută, la 385.000 de tone. S-a ...
În luna martie, volumele de motorină și păcură sosite în porturile românești transferate apoi către Ucraina au crescut cu 30% și au ajuns la 385.000 de tone, potrivit datelor grupului local......
PNRR-urile statelor UE nu vor fi prelungite după august 2026 – Consiliul Ecofin
PNRR-urile statelor UE nu vor fi prelungite după august 2026 – Consiliul Ecofin
Miniştrii economiei şi finanţelor din statele UE, reuniţi în Consiliul ECOFIN, şi-au asumat vineri că fondul de redresare ...
Olanda promite un ajutor suplimentar de 1 miliard de euro pentru Ucraina
Olanda promite un ajutor suplimentar de 1 miliard de euro pentru Ucraina
Premierul olandez Mark Rutte (foto) a promis vineri un ajutor suplimentar de 1 miliard de euro pentru Ucraina "devastată ...
Banca Națională a Moldovei anunță că locuitorii Găgăuziei nu vor putea folosi cardurile rusești MIR promise de guvernatorul regiunii
Banca Națională a Moldovei anunță că locuitorii Găgăuziei nu vor putea folosi cardurile rusești MIR promise de guvernatorul ...
Banca Naţională a Republicii Moldova (BNM) a transmis vineri că utilizarea cardurilor ruseşti Mir prin intermediul infrastructurii ...