Industria auto din România se declară șocată de reducerea drastică a fondurilor pentru programele Rabla

Reprezentanții industriei auto din România grupați în ACAROM se declară „șocați” de sumele prevăzute pentru programele Rabla în proiectul de buget pentru 2024.
Robert Stan - joi, 14 dec. 2023, 08:59
Industria auto din România se declară șocată de reducerea drastică a fondurilor pentru programele Rabla

La doar o zi după ce Guvernul României a prezentat proiectul de buget pentru 2024 în care este menționată reducerea drastică a subvențiilor pentru achiziționarea de mașini noi, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) se declară „șocată de noile măsuri fiscale care vizează programele Rabla și Rabla Plus”.

Conform proiectului Ordonanței de Urgență „privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene”, în 2024, „cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024 este în sumă maximă de 10.000 lei”.

Asta înseamnă, de exemplu, nici mai mult nici mai puțin că, în loc de cei circa 10.000 de euro (51.000 de lei) acordați în 2023 pentru casarea unui vehicul uzat și achiziționarea unuia nou, 100% electric, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va putea acorda doar 2.000 de euro (10.000 de lei). Surprinzător pentru un act normativ atât de important, realizatorii proiectului de buget nu menționează nimic despre diferențele de subvenționare pentru mașinile cu sistem de propulsie hibrid și cele pentru vehiculele complet electrice. În documentul publicat de guvern este menționată doar suma maximă de 10.000 de lei care reprezintă o cincime din cea acordată în ultimii ani pentru vehiculele alimentate strict de energia din baterii.

În cazul Rabla Clasic, proiectul de buget prevede că „în anul 2024, cuantumul primei de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maximum 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate. Prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deține în proprietate autovehiculul uzat pentru o perioadă mai mare de trei ani”.

Și în acest caz scăderea este drastică, sumele fiind la jumătate față de cele acordate în ultimii ani. Pentru comparație, în 2023, programul Rabla a avut la bază acordarea unei tichet în valoare de 7.000 lei pentru o mașină veche casată, sau 10.000 lei pentru casarea a două vehicule uzate. Totodată, pe lângă aceste sume, cei care au apelat la subvenții au putut beneficia de ecobonusuri suplimentare.

În acest context, oficialii ACAROM arată că „sectorul auto, reprezentat la nivel național de ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din România, se declară șocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla și Rabla Plus, anunțate în proiectul de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanțelor pe 13 decembrie. După trei ani de crize succesive care au afectat puternic sectorul auto, atât producția cât și comerțul cu vehicule noi și serviciile aferente, după adoptarea unor măsuri fiscale nediscutate în prealabil cu mediul de afaceri, care au impact direct în sectorul auto (taxarea cu 1% a cifrei de afaceri, impozitul pe microintreprinderi, etc), am constatat cu stupoare că Ministerul Finanțelor din Guvernul României propune spre adoptare noi măsuri a căror aplicare va afecta grav sectorul auto din România”.

Oficialii ACAROM evidențiază astfel faptul că industria auto – aflată în plin proces de recuperare după pierderile cauzate de pandemie și în fața unei transformări costisitoare care vizează trecerea la mașini mai puțin poluante – nu a fost consultată de Guvern atunci când au fost decise detaliile noului proiect de buget care afectează companiile din domeniu.

„Modificarea într-un mod total neprevăzut și dezechilibrat a cuantumului tichetelor oferite în cadrul programului Rabla (la jumătate din valoarea actuală) și a programului Rabla Plus (la o cincime din valoarea actuală) va duce la o prăbușire a pieței de vehicule noi, coroborată cu o creștere exponențială a importului de vehicule second-hand. În 2023 ne așteptăm ca piața de autoturisme noi să atingă valoarea de 145.000 unități, cu contribuția majoră a programelor Rabla și Rabla Plus. În condițiile măsurilor anunțate, aceste programe își pierd atractivitatea și astfel prognoza pentru 2024 este una dezastruoasa, respectiv o piață de vehicule noi de maximum 80.000 unități, cu impact negativ direct asupra locurilor de muncă din sector și a cifrei de afaceri a companiilor românești din domeniul auto. Subliniem totodată faptul că diminuarea valorilor tichetelor acordate prin cele două programe va afecta posibilitatea cetățenilor României de a achiziționa vehicule noi, mai puțin poluante”, atrage atenția ACAROM.

De altfel, dincolo de reducerea sumelor acordate pentru achiziționarea unor mașini noi, Guvernul nu pare să fi luat în calcul efectele în lanț al unor astfel de măsuri. Pe lângă o evidentă reducere a achizițiilor de mașini noi, coroborată cu o direcționare a clienților către mașinile de ocazie, singurele pe care unii și le pot permite fără ajutorul statului, efectele vor fi cuantificate în creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, dar și în posibila reconsiderare a unor investiții ale companiilor din industrie pentru care piața devine neatractivă. Mai grav chiar, previzibila scădere a cererii din piața auto, poate transmite un șoc în întreaga industrie, pe orizontală, de la producătorii de mașini către cei de componente.

ACAROM atrage atenția că „se anulează efectul benefic al derulării programelor în anii precedenți – creșterea ponderii vehiculelor hibride, electrificate și electrice, având drept consecință directă creșterea importurilor de vehicule second-hand, mai poluante și mai nesigure”.

Tot cei de la ACAROM, asociație din care fac parte ambii producători auto naționali – Automobile Dacia și Ford Otosan – consideră și că „România vă pierde pe mai multe direcții precum neîncasarea TVA și a taxelor/contribuțiilor aferente achiziției de vehicule noi; creșterea nivelului de poluare prin îmbătrânirea parcului auto (importuri mai mari de vehicule second-hand plus amânarea deciziei de reînnoire a vehiculelor deja deținute); creșterea comerțului cu vehicule second-hand importate (peste 1,5 milioane unități în ultimii patru ani, din care peste 80% sunt mai vechi de opt ani), majoritatea nefiind fiscalizate; impredictibilitate pentru mediul de afaceri cu activități de distribuție și vânzare de vehicule noi, scăderi de volume de vânzări, cifră de afaceri, profitabilitate, aport fiscal la bugetul național, și nu în ultimul rând, afectarea directă a cetățeanului român căruia, astfel, i se reduce speranța achiziționării unui vehicul nou cu suportul acestor programe (valoarea nesemnificativă a tichetelor va descuraja achiziția unui vehicul nou)”.

Este demn de menționat faptul că România are (avea) cel mai generos program de subvenții pentru achizția de mașin noi din Europa. Totodată, deși multe dintre țările UE care aplică programe similare au redus în ultimii ani subvențiile, nicăieri acestea nu au fost tăiate atât de drastic, ci progresiv. Reducerea atât de pronunțată a subvențiilor poate genera un șoc cu efecte grave în piața auto.

În final, oficialii ACAROM solicită Guvernului României „să analizeze cu celeritate posibilul impact negativ al măsurilor propuse și să acționeze în consecință astfel încât trendul pozitiv în demersul de reducere a poluării prin reînnoirea parcului auto național să continue și în viitor, pe baze solide și predictibile, cu programe multi-anuale, precum în statele civilizate”.

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) este reprezentantul sectorului auto național, însumează peste 170 de companii, organizații și instituții cu activități în sectorul auto și reprezintă interesele unei industrii critice pentru economia națională, cu o contribuție de 13% în PIB și 29,5% în exporturile naționale. Companiile membre ACAROM angajează în mod direct un număr de peste 220.000 de persoane.

Sunt ani buni de când România încearcă să își modernizeze parcul de autoturisme prin programe tip Rabla. În diferite forme, acestea au reușit să scoată de pe șosele, conform LifeNews.ro, peste 350.000 de mașini foarte vechi.

Datele AFM arată că, în perioada 2018 – 2022, au fost casate prin programul Rabla Clasic 327.556 de mașini vechi, în schimbul acestora fiind oferite tichete cu ajutorul cărora au fost comercializate de firmele înscrise în program 266.076 autoturisme noi. Acestor valori li s-au adăugat 2023 (ianuarie – noiembrie) încă 30.540 de mașini noi aferente finanțărilor din acest an.

Așa cum era de așteptat, principalul beneficiar al Rabla Clasic a fost, an de an, marca Dacia. Datele furnizate de AFM arată că, în 2023 de exemplu, din totalul de 30.540 de mașini noi finanțate prin Rabla Clasic, 10.628 au purtat marca Dacia. Adică aproape 35% din total. Mărcile aflate pe pozițiile doi și trei în clasamentul vânzărilor de mașini cu finanțare Rabla Clasic – Toyota și Renault – au atras fiecare fonduri pentru doar ceva mai mult de 3.000 de unități. De altfel, cumulat, mărcile aflate pe locurile 2 – 5 abia au reușit să vândă prin programul Rabla Clasic numărul de mașini pentru care a reușit Dacia să atragă finanțare.

În cazul Rabla Plus, numărul de mașini noi finanțate a depășit în perioada 2018 – 2022 valoarea de 32.500 de unități. Dintre acestea, 6.033 au fost mașini cu sistem Plug-In Hybrid (PHEV), iar 26.480 complet electrice (BEV). Totodată, în primele zece luni din 2023 au fost achiziționate prin Rabla Plus încă 10.239 de mașini PHEV și BEV.

Dacia domină autoritar și achizițiile prin programul dedicat mașinilor ale căror sisteme de propulsie sunt alimentate, măcar parțial, de energie electrică (BEV + PHEV). Conform datelor AFM, din totalul de 10.239 de mașini finanțate în acest an 42,52%, adică 4.354 de vehicule, au purtat marca Dacia. În acest caz există însă și un al doilea mare câștigător al subvențiilor guvernamentale. Marca americană Tesla a reușit să comercializeze prin Rabla Plus 1.549 de mașini, valoare mult mai mare decât cele ale unor mărci precum Volkswagen (locul 3) care a beneficiat de finanțare pentru 603 mașini, Renault (loc 4) care a vândut prin acest program 597 de mașini sau Hyundai (loc 5) cu un număr de 560 de vehicule.

Citește și:
– RABLA 2024, tăiată drastic: prima de casare scade la jumătate. Proiect

Te-ar mai putea interesa și
Kievul acuză Rusia că și-a intensificat atacurile în care folosește un gaz iritant interzis
Kievul acuză Rusia că și-a intensificat atacurile în care folosește un gaz iritant interzis
Rusia şi-a intensificat atacurile cu gaze lacrimogene deturnate de la utilizarea lui primară, a afirmat luni armata ucraineană, care a înregistrat 715 de atacuri de acest tip numai în luna mai,......
Compania ucraineană Very Nice Retail intră pe piața românească
Compania ucraineană Very Nice Retail intră pe piața românească
Holdingul internaţional Very Nice Retail, originar din Ucraina, a anunţat intrarea pe piaţa românească prin deschiderea ...
Dacia a asamblat 1.000.000 de vehicule cu alimentare duală benzină – GPL
Dacia a asamblat 1.000.000 de vehicule cu alimentare duală benzină – GPL
Dacia a atins pragul de 1.000.000 de vehicule cu propulsoare care permit alimentarea mixtă, benzină și GPL. Pentru marca ...
Investiţiile record în energie nu reuşesc să menţină cursul pentru ţinta mondială 2030 în energie regenerabilă – studiu EY România
Investiţiile record în energie nu reuşesc să menţină cursul pentru ţinta mondială 2030 în energie regenerabilă ...
Investiţiile record în energie nu reuşesc să menţină cursul pentru ţinta mondială 2030 în energie regenerabilă, ...