1EUR = 4.8288 RON | Bucureşti 17 º

Companii

Industria IT vrea standarde de la Guvern: Softurile pentru instituții publice trebuie să răspundă nevoilor reale

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), care reprezintă peste 130 de companii din industria IT, propune Guvernului să adopte standarde pentru livrarea de software către sectorul public. Aceste standarde privesc modul în care trebuie descrise cerințele pe care trebuie să le îndeplinească software-ul, modul în care el trebuie evaluat, livrat și după aceea, întreținut astfel încât să existe certitudinea că software-ul achiziționat răspunde nevoilor reale ale instituției publice.

17 feb, 2020 | | ECONOMICA.net

Standardele, spune ANIS, sunt importante pentru toţi cei care sunt implicaţi în vreun fel cu instituţiile publice, de la beneficiarul final adică cetăţenii până la stat şi companiile de IT care livrează softul respectiv.

Astfel pentru cetățeni, standardizarea ar accelera digitalizarea serviciilor publice și ar elimina mersul la ghișeu. Pentru stat, standardizarea sistemelor informatice i-ar permite să livreze mai multe servicii publice, într-un mod mai sofisticat, fără a depăși bugetele disponibile. Pentru industria software, standardizarea ar aduce predictibilitate, lansare mai frecventă de proiecte publice, șanse egale și folosirea succeselor în proiecte importante ca referințe credibile pentru contractele viitoare.

Ideea nu este una nouă, după cum a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Mihail Cazacu, Public Affairs Manager al ANIS.

"În 2016 exista deja un istoric consistent de eșecuri ale proiectelor de digitalizare a administrației publice. Un raport al Corpului de Control al Primului-Ministru arăta că în perioada 2011-2015 se cheltuiseră aproape un miliard de euro în proiecte IT&C pentru 26 de instituții publice, fără a se reuși digitalizarea acestora și nici livrarea de servicii publice în format electronic. Mai grav, circa 100 de milioane de euro fuseseră cheltuie pe sisteme care nu funcționaseră nicio zi.

Văzând că guvernul de atunci lua măsuri concrete de remediere a situației, ANIS (singurul patronat al industriei software din România) s-a oferit să lucreze cu Secretariatul General al Guvernului și cu nou-înființatul post de CIO Guvernamental la elaborarea unui ghid pe baza căruia autoritățile publice să facă viitoarele achiziții de soluții software. Această colaborare a avut ca rezultat publicarea Ghidului de Achiziții Software pentru Instituțiile Publice, aflat în prezent la versiunea 2.0 și disponibil gratuit pe site-ul ANIS", explică Cazacu.

Acest ghid conține o serie de recomandări de standardizare a modului în care se gândesc, se achiziționează, se verifică și se modernizează produsele software.

Potrivit ANIS, prin respectarea acestor standarde se obțin sisteme IT folositoare, se evită „capturarea” instituțiilor publice de către anumiți furnizori, se economisește banul public în același timp cu creșterea calității serviciilor și se asigură egalitatea de șanse pentru toți furnizorii de software.

"Din păcate, după noiembrie 2016 nu s-a mai dorit transformarea acestui ghid într-un document oficial al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). Totuși, întrucât ghidul fusese elaborat împreună cu CIO Office și cu responsabilii IT din ministere cheie (Finanțe, Interne, Justiție), multe dintre prevederile lui au fost folosite ulterior în mod voluntar de unele ministere, pentru anumite proiecte. Așadar, munca depusă a avut totuși unele rezultate practice. Dacă Ghidul ar fi fost adoptat oficial, efectul său ar fi fost mai puternic. Așa cum unele proiecte au ținut cont de Ghid, multe altele au ignorat prevederile lui, cu consecințe care se vor vedea odată ce respectivele proiecte vor fi implementate", a adăugat reprezentantul asociaţiei.

Propunerea se află din nou pe masa Guvernului

Patronatele din IT doresc, însă, să reia vechiul proiect din 2016 care să fie transpus într-un document oficial pentru a intra în vigoare. Aşa că reprezentanţii ANIS s-au întâlnit la finele anului trecut cu cei ai Secretariatului General al Guvernului şi au propus înstituţiei să lucreze împreună la actualizarea Ghidului, dacă se va constata necesar. Mai ales că foarte mulți dintre membrii inițiali, atât din partea ANIS, cât și din partea administrației publice sunt încă activi și sunt obișnuiți să lucreze împreună.

De asemenea, ANIS a încurajat adoptarea Ghidului ca document oficial al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

"Atât noul Consilier de Stat pentru IT, cât și domnul Președinte al Autorității pentru Digitalizare, și-au exprimat interesul pentru a colabora cu ANIS în acest sens", a mai spus Mihail Cazacu.

El a continuat: "De curând, a fost numit un nou președinte și la ANAP și s-au emis acte normative care indică intenția guvernului de a îmbunătăți modul în care se fac achizițiile publice. Așadar, anul începe cu semnale bune, iar ANIS este foarte implicată în dialogul care se desfășoară pe teme de digitalizare, atât la nivelul Secretariatului General al Guvernului, cât și cu ministerele care au demarat deja aceste consultări într-un format sau altul (Ministerul de Finanțe, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății)".

Scopul lor este de a asigura că software-ul achiziționat răspunde nevoilor reale ale instituției publice, că el chiar permite livrarea de servicii electronice către cetățeni, că funcționează corect, că este sigur, că permite dezvoltări ulterioare cu minimum de costuri, că proiectul poate fi livrat și ulterior modernizat și întreținut de un număr cât mai mare de furnizori, astfel încât să existe o concurență reală și onestă pe piața achizițiilor publice în fiecare etapă de viață a sistemului, etc.,

Cine elaborează standardele şi când ar putea intra în vigoare

Grupul de lucru la nivelul ANIS este deja înființat încă din anul 2016, când a fost realizat Ghidul. "Ce ne-a lipsit în ultimii trei ani a fost participarea reprezentanților instituțiilor publice la lucrările lui. Sperăm că lucrul împreună cu domniile lor va fi reluat în curând", explică Mihail Cazacu.

El estimează că realizarea standardelor ar putea dura aproximativ şase luni, iar procedurile de adoptare prin act normativ, probabil încă circa trei luni.

"Așadar, le vom avea operaționale în mai puțin de un an de la momentul în care grupul de lucru își reîncepe activitatea".

Cum arată câteva dintre standarde

Potrivit oficialului ANIS, următoarele standarde din Ghid au fost adesea neglijate în trecut, cu consecințele pe care le resimțim astăzi:

Transferul codului sursă (în cazul soluțiilor personalizate), cu posibilitatea modificării independent de furnizor. Sisteme-cheie pe baza cărora statul furnizează servicii publice esențiale nu au fost livrate cu codul sursă. Altele au fost livrate cu codul sursă, dar cu prevederi care mergeau până la a interzice beneficiarului să-l consulte fără acordul furnizorului. Adică instituția publică îl are, dar nu se poate nici măcar uita la el, darămite să-l modifice. Evident că în acest caz Statul este prizonierul furnizorului;

Transferul tuturor livrabilelor realizate în cadrul proiectului în formă prelucrabilă/editabilă. Un alt artificiu practicat pentru a captura Statul a fost livrarea informațiilor pe hârtie sau în format electronic inutilizabil prin mijloace de prelucrare automată. Codul sursă a fost tipărit la imprimantă, scanat și salvat ca poze pe CD. Chipurile, furnizorul și-a îndeplinit obligația de a furniza livrabilul în format digital, dar beneficiarul nu avea cum să modifice codul sursă decât după ce dactilografia din nou sutele de mii de linii de cod care apăreau în pozele respective;

Proprietatea datelor și/sau posibilitatea extragerii acestora în mod automat, fără a fi necesară intervenția furnizorului (export date). Alt mod ingenios de a ține Statul prizonier este de a semna un contract prin care datele din sistem nu sunt ale instituției publice care le generează sau ale cetățenilor pe care îi servește, ci ale furnizorului sistemului informatic. Sau datele sunt ale instituție/cetățenilor, dar sunt codificate în așa fel încât, pentru orice prelucrare în afara acelui sistem, trebuie apelat la furnizor;

Prevederea unui plan de transfer al cunoștințelor tehnice la încheierea relației contractuale cu un anumit furnizor. Software-ul care face ceva cu adevărat important, așa cum este cel din sistemele cheie, are codul sursă lung și conține porțiuni foarte complexe, greu de înțeles la o simplă citire. De aceea este foarte greu ca el să fie îmbunătățit, extins sau modernizat de altcineva decât cei care l-au scris, chiar dacă instituția publică a primit codul-sursă. Din acest motiv, pe lângă codul sursă, trebuie predate multe alte informații, cum ar fi arhitectura întregului sistem și rațiunea pentru care s-a optat pentru acea arhitectură, justificarea modului în care a fost implementată fiecare funcționalitate, modul în care a fost testată buna funcționare, etc. Dacă asemenea informații lipsesc, cum este cazul astăzi pentru multe sisteme importante, orice actualizări sau modificări fără a apela la furnizorul inițial devin fie extrem de costisitoare, fie riscante, fie ambele.

Dar, ghidul merge mai departe decât enumerarea standardelor, el exemplifică şi cum trebuie interpretate enunțurile și cum se verifică respectarea lor. "Aceste explicații l-au făcut popular printre specialiștii din instituțiile publice. De aceea l-au și folosit, deși nu erau obligați să o facă. Cooperarea transparentă dintre sectorul public și cel privat are avantajul că rezultatele obținute au aplicabilitate practică imediată, pe lângă rigoarea formală necesară a actelor normative. Când cooperarea dintre sectorul public și privat lipsește, riscăm să obținem norme riguroase, dar care nu generează nimic folositor", adaugă Mihail Cazacu.

ANIS spune că va continua să pună la dispoziție cu titlu gratuit experți care să lucreze împreună cu autoritățile la elaborarea de standarde publice și deschise. "Avem o industrie de software puternică, de care deocamdată beneficiază administrațiile publice din alte state. Membrii ANIS au lucrat în proiectele de digitalizare ale administrației din alte țări mult mai mult decât au fost solicitați să o facă în România", explică Cazacu.

Nu ar fi pentru prima dată când Guvernul adoptă standarde într-un domeniu anume. În 2010, Guvernul de la acea dată a introdus standarde de cost pentru construcţia de autostrăzi pentru a evita subfinanţarea sau suprafinanţarea cauzate de erorile de fundamentare a costurilor lucrărilor. În 2016, Master Planul de Transport s-a bazat pe acestea, iar în 2018 au fost revizuite. Cu toate acestea, costurile lucrărilor pe kilometru depăşesc adesea preţul stabilit prin aceste standarde.

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

În cadrul ANIS sunt reunite atât companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaționale, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național. Din Asociaţie fac parte peste 130 de membri care au, în total, peste 38.000 de angajaţi şi 2,5 miliarde de euro cifra de afaceri.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO