Industria românească a avut cea mai bună evoluţie din ultimii doi ani – Indice PMI (date BCR şi S&P Global)

Industria prelucrătoare din România a înregistrat în august cea mai mare îmbunătăţire a condiţiilor de producţie din ultimii doi ani, indicele BCR PMI urcând la 51,1 puncte, de la 50,1 puncte în iulie, potrivit datelor BCR şi S&P Global.
AGERPRES - mar, 01 sept. 2026, 13:38
Industria românească a avut cea mai bună evoluţie din ultimii doi ani - Indice PMI (date BCR şi S&P Global)

Evoluţia a fost susţinută în principal de creşterea comenzilor noi şi a producţiei, în timp ce comenzile pentru export au revenit pe creştere pentru prima dată în patru luni, cu cel mai puternic avans din cei trei ani de când se colectează datele, arată datele BCR citate de Agerpres.

„BCR PMI privind industria prelucrătoare din România s-a menţinut pentru a doua lună consecutiv în zona de expansiune, urcând la 51,1 puncte în august, de la 50,1 puncte în iulie. Evoluţia a fost determinată în principal de creşterea comenzilor noi şi a producţiei. Comparativ cu luna precedentă, toate componentele, cu excepţia timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut o contribuţie pozitivă la evoluţia indicelui. Acest lucru indică o consolidare treptată a activităţii din industria prelucrătoare, îmbunătăţirea cererii şi a producţiei sugerând perspective mai favorabile pentru sector pe termen scurt. Datele PMI indică faptul că a doua jumătate a anului ar trebui să fie mai solidă decât prima, deşi este puţin probabil ca îmbunătăţirea să fie suficientă pentru a compensa evoluţia slabă din primul semestru şi pentru a ameliora semnificativ rezultatul la nivelul întregului an”, a arătat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR, citat în comunicat.

Dascălu atrage atenţia că evoluţia recentă vine după un prim semestru slab, în care producţia industrială şi cea prelucrătoare au consemnat scăderi importante.

„Datele statistice slabe din prima jumătate a anului sugerează că producţia industrială din România se îndreaptă către o a patra contracţie anuală consecutivă în 2026. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în iunie, producţia industriei prelucrătoare a scăzut cu 0,5% faţă de luna precedentă şi cu 6,0% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Activitatea extractivă a crescut cu 2,7% faţă de luna precedentă, dar a scăzut cu 0,5% în termeni anuali, în timp ce producţia de energie s-a redus cu 0,2% lunar şi cu 2,5% anual. În trimestrul al doilea din 2026, producţia industrială a fost cu 0,4% mai redusă decât în trimestrul precedent şi cu 4,5% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Producţia industriei prelucrătoare a crescut însă cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, dar a scăzut cu 5,3% în termeni anuali. În prima jumătate a anului 2026, producţia industrială s-a redus cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, iar producţia industriei prelucrătoare a scăzut cu 4,6% în termeni anuali. Conflictul din Orientul Mijlociu perturbă pieţele energetice şi intensifică presiunile asupra costurilor în industriile cu un consum intensiv de energie, în condiţiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate preţuri la energie din Europa”, a subliniat Ciprian Dascălu.

Pe plan extern, perspectiva industriei germane s-a îmbunătăţit semnificativ în august, ceea ce ar putea crea un mediu mai favorabil pentru producătorii români. În schimb, incertitudinile interne şi geopolitice continuă să afecteze deciziile companiilor.

„Majorarea cheltuielilor pentru apărare ar trebui să ofere un anumit sprijin activităţii industriale din Europa, însă redresarea va rămâne probabil neuniformă, iar incertitudinile geopolitice vor continua să afecteze perspectivele regionale. Pe plan intern, nivelul ridicat al incertitudinii fiscale şi politice a influenţat deciziile de investiţii, în timp ce procesul în curs de consolidare a bugetului de stat a avut un impact negativ asupra cererii de consum mai puternic decât se anticipase”, a afirmat Ciprian Dascălu.

În ceea ce priveşte Germania, datele PMI indică o revenire mai puternică a industriei prelucrătoare, ceea ce ar putea susţine cererea externă relevantă pentru România.

„Perspectivele industriei germane s-au îmbunătăţit semnificativ în august, oferind un mediu extern mai favorabil producătorilor români. Datele semnal pentru indicele PMI pentru industria prelucrătoare din Germania a urcat la 54,1 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii peste patru ani şi cu mult peste pragul de 50 de puncte care separă expansiunea de contracţie, în timp ce indicele PMI compozit s-a menţinut în zona de creştere, la 51,0 puncte. Redresarea, susţinută de îmbunătăţirea aşteptărilor privind producţia viitoare şi de creşterea cheltuielilor publice pentru infrastructură şi apărare, sugerează că cea mai mare economie a Europei ar putea ieşi dintr-o perioadă prelungită de slăbiciune. Această evoluţie ar putea consolida cererea în cadrul industriei prelucrătoare regionale şi al lanţurilor de producţie şi aprovizionare, inclusiv al celor conectate la România. Cu toate acestea, perspectivele externe rămân neuniforme, deoarece datele semnal pentru indicele PMI pentru sectorul serviciilor din Germania a scăzut la 48,5 puncte, iar redresarea continuă să fie expusă riscurilor generate de perturbările aprovizionării, concurenţa internaţională intensă, tensiunile geopolitice şi costurile mai ridicate de finanţare. Per ansamblu, îmbunătăţirea industriei prelucrătoare germane reprezintă un semnal pozitiv, deşi încă prudent, pentru condiţiile cererii externe relevante pentru sectorul prelucrător românesc”, a menţionat Ciprian Dascălu.

În august, producţia şi comenzile noi au accelerat, iar comenzile pentru export au revenit pe creştere pentru prima dată în patru luni. Totodată, ocuparea forţei de muncă a intrat în zona de expansiune.

„Indicele Producţiei s-a menţinut peste pragul neutru în august, indicând o accelerare a ritmului de creştere faţă de iulie şi atingând a doua cea mai ridicată valoare din istoricul sondajului. Respondenţii au asociat în mare măsură creşterea producţiei cu majorarea volumului comenzilor şi cu o revigorare generală a cererii. Producătorii români au consemnat în august o îmbunătăţire continuă a comenzilor noi, susţinută de campanii promoţionale şi negocieri comerciale reuşite. Creşterea a rămas modestă, dar s-a numărat printre cele mai puternice înregistrate până în prezent. Comenzile pentru export au revenit, de asemenea, pe creştere pentru prima dată în patru luni, consemnând cel mai puternic avans din istoria de trei ani a sondajului, deşi majoritatea companiilor nu au raportat nicio schimbare faţă de luna iulie. Încrederea companiilor privind următoarele 12 luni a atins din nou un minim istoric în august, după minimul record consemnat anterior în iulie, reflectând preocupările legate de mediul economic şi geopolitic”, susţine Ciprian Dascălu.

Creşterea comenzilor a determinat şi o uşoară revenire a angajărilor, în timp ce stocurile de achiziţii au continuat să scadă. În acelaşi timp, lanţurile de aprovizionare s-au stabilizat.

„Ocuparea forţei de muncă a crescut în august, indicele intrând în zona de expansiune pentru prima dată din mai 2024. Îmbunătăţirea cererii a stat la baza acestei evoluţii pozitive. Continuând tendinţa descendentă observată de la începutul anului, stocurile de achiziţii s-au redus din nou la jumătatea trimestrului al treilea. Potrivit raportărilor, companiile au utilizat stocurile existente pentru a acoperi necesarul de producţie. Cu toate acestea, scăderea generală a stocurilor de materii prime şi materiale a fost doar marginală. Stabilizarea performanţei lanţurilor de aprovizionare a adus indicele timpilor de livrare ai furnizorilor la nivelul neutru pentru prima dată în 17 luni”, a subliniat Ciprian Dascălu.

Presiunile asupra costurilor au rămas ridicate, dar inflaţia preţurilor de vânzare a coborât la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni.

„Costurile factorilor de producţie au înregistrat o nouă creştere semnificativă în august, deşi avansul a fost mai puţin pronunţat decât în luna precedentă. Evoluţia a reflectat cheltuieli mai ridicate pentru materiile prime, inclusiv metale, combustibili şi petrol, precum şi pentru transport şi salarii. Transferul creşterii costurilor de achiziţie asupra preţurilor de vânzare a fost doar parţial, indicele consemnând în această lună o majorare modestă, cea mai puţin pronunţată de la sfârşitul anului 2024”, a mai afirmat Ciprian Dascălu.

Sondajul BCR PMI pentru industria prelucrătoare din România este compilat de S&P Global pe baza răspunsurilor managerilor de achiziţii dintr-un panel de aproximativ 400 de producători. Datele pentru luna august au fost colectate în perioada 12-24 august 2026.

Te-ar mai putea interesa și
Putin îşi îndeamnă aliaţii din OCS să prevină instigarea conflictelor armate la nivel mondial
Putin îşi îndeamnă aliaţii din OCS să prevină instigarea conflictelor armate la nivel mondial
Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat marţi ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), care include China, India şi Iranul, să facă "tot posibilul" pentru a......
Roşu pe BVB şi marţi. Scăderi puternice pentru Rompetrol Rafinare, Romgaz şi Transelectrica – Ce se întâmplă pe bursa de la Bucureşti
Roşu pe BVB şi marţi. Scăderi puternice pentru Rompetrol Rafinare, Romgaz şi Transelectrica – Ce se întâmplă ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere pe majoritatea indicilor şedinţa de marţi, cu un rulaj de 24,98 ...
Rusia a atacat graniţa României cu Ucraina. Punctul de frontieră de la Isaccea este închis – Ce spune Zelenski
Rusia a atacat graniţa României cu Ucraina. Punctul de frontieră de la Isaccea este închis – Ce spune Zelenski
Rusia a lovit din nou la granița cu România și a distrus un punct de trecere, Orlivka, vama din Ucraina, care face legătura ...
Situaţia gravă a şomajului în rândul tinerilor continuă. 30,8%, în iulie. Câţi şomeri sunt în România (date INS)
Situaţia gravă a şomajului în rândul tinerilor continuă. 30,8%, în iulie. Câţi şomeri sunt în România (date INS)
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,4% în iulie, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de ...