1EUR = 4.7667 RON | Bucureşti 17 º

Companii

Industria românească se ridică împotriva eolienelor. Ce spun investitorii în regenerabile

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale.

12 mar, 2013 | | ECONOMICA.net

Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Cei mai vehemenţi au fost reprezentanţii Alro Slatina, compania care consumă 8% din energia produsă în România care, prin vocea vicepreşedintelui Marian Năstase, a anunţat că viitorul  pe termen scurt al fabricii în România depinde de modificare schemei suport pentru regenerabile. Năstase nu a vorbit pe şleau de disponibilizări sau inchidere de secţii dar a ţinut să precizeze că funcţionarea la capacitate în situaţia actuală devine extrem de dificilă.

“Poziţia Alro în România depinde de scăderea schemei de suport pentru energia regenerabilă în mod imediat. În condiţiile actuale, în care suntem obligaţi să plătim din ce în ce mai mult pentru certificatele verzi, trebuie să faci minuni pentru a scădea şi mai mult costurile de producţie”, a declarat Marian Năstase, preşedintele Alro.

Compania a plătit anul trecut 40 milioane dolari pentru certificatele verzi, suma urmând să urce la 66 milioane dolari în acest an. Pentru compania slătineană 2012 este primul an cu pierderi de după Revoluţie.

Acestea au fost de 170 de milioane de lei, aproximativ cât costul cu certificatele verzi plătite. Oficialul Alro a ţinut totuşi să precizeze că pierderea din 2012 nu poate fi pusă doar pe seama costurilor în creştere cu energia electrică ci şi situaţiei internaţionale dificile de pe piaţa aluminiului.
Vimetco, grupul rusesc care deţine Alro, mai deţine în România fabricile Alprom Slatina şi Alum Tulcea. Doar la Alro sunt 3.500 de angajaţi.

Şi pentru ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din România şi regiune, scumpirea energiei datorată, în parte, certificatelor verzi, a devenit o problemă stringentă. „Suntem extrem de îngrijoraţi de creşterea explozivă a costurilor cu energia, aici incluzând creşterea tarifelor de transport, distribuţie, a preţului certificatelor verzi şi a bonusului pentru cogenerare. Pentru noi, aceste evoluţii necesită o re-echilibrare urgentă şi preţuri predictibile pentru ca nu cumva să se piardă sustenabilitatea activităţii industriale din România”, au precizat reprezentanţii ArcelorMittal.

ArcelorMittal, cel mai mare actor din siderurgia mondială, deţine în România fabrica din Galaţi, Petrotub Roman şi Tepro Iaşi unde lucrează, în total, aproape 13.000 de salariaţi.

Boom-ul eolian a creat efecte adverse în industria producătoare de energie convenţională, spun oameni din  sistem , aşa cum ECONOMICA.NET a arătat aici. Pentru că, prin lege, energia produse de centralele eoliene, solare sau pe biomasă trebuie preluată cu prioritate în sistem, în zilele în care bate vântul şi turbinele eoliene produc aproape toate curent trebuie oprite grupuri termo sau hidrocentrale pentru că o bună parte din consum trebuie acoperit din eolian.

Pentru că nu produc la capacitate, companiile ce operează termocentrale sau hidrocentrale produc pierderi în acele zile. Doar în acest an, au existat mai multe zile când chiar şi 20% din consum a fost acoperit de eolian, sector care a întrecut în repetate rânduri Hidroelectrica ca pondere a producţiei de energie în total. 

Plângerile celor afectaţi de dezvoltarea industriei eoliene au găsit, aparent, sprijin la cel mai înalt nivel. Recent, Constantin Niţă, Ministrul delegat pentru Energie, a declarat  că Guvernul va modifica legislaţia privind acordarea de certificate verzi, scăzând sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabila.
“Ştiu că nu este un subiect plăcut, dar nu putem distruge industria românească de dragul industriei regenerabile”, a spus Niţă, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, modificările ar viza valoarea unui certificat verde şi numărulor lor acordat pe tipuri de producători, iar ajustarea s-ar face chiar de la 1 iulie.

Pe de altă parte, reprezentanţii producătorilor de energie din surse regenerabile se declară surprinşi de vehemenţa declaraţiilor împotriva lor şi arguemntează prin faptul că această industrie este singura care mai atrage miliarde de euro anual în investiţii. Potrivit lui Doru Voicu, preşedintele Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice, numai în acest an se aşteaptă investiţii de 4 miliarde de euro în „regenerabile”. Dacă schema de sprijin se va modifica, există riscul ca aceste investiţii să fie pierdute „Probabil că nu vor mai intra. (...) Orice fel de schimbare va aduce instabilitate şi lipsa de competitivitate", spune Voicu.
Din cele 4 miliarde de euro cea mai mare parte ar urma sa fie alocate sectorului eolian, iar circa 500 milioane de euro ar urma sa fie investite în noi parcuri fotovoltace cu puteri de 200-300 MW în acest an.
El a adăugat ca în industria energiei regenerabile din România lucrează aproximativ 4.000 de oameni, din care circa 1.000 doar în sectorul fotovoltaic.
Potrivit lui Voicu, anul trecut statul a încasat 500 milioane euro de pe uma regenerabilelor.

Acceaşi poziţie o găsim şi la producătorii de energie eoliană. Aceştia cer statului să asigure predictibilitatea legislativă în industria de profil pentru ca investiţiile să poată continua. “Ar fi dezirabilă chiar o acțiune concertată a statului român către principalii producători de echipamente în sensul deschiderii de unități de producție în România, însă această inițiativă ar avea succes, dacă li s-ar oferi stabilitate și nu permanente schimbări legislative”, recomandă Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană. Potrivit acestuia, în ultimii trei ani s-au făcut investiţii de 3 miliarde de euro în industria eoliană şi s-au creat 3.200 de locuri de muncă. Totuşi, spune David, la sfârşitul lui 2012 nu s-a atins încă ţinta convenită cu UE de 12% energie regenerabilă din consumul brut de energie electrică al României.În acest sens, sens Guvernul ar trebui să sprijine, în continuare, industria de profil, inclusiv prin atragerea de investitori care să construiască local componente ale turbinelor eoliene.


Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro.
Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde.

În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW.
România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

Energia electrică s-a scumpit cu 10% de la 1 ianuarie, jumătate din acest procent fiind datorat sporirii nunmărului de certificate verzi ce trebuie plătite de consumatori. De la 1 iulie se aşteaptă o nouă scumpire de 2-3% a curentului din cauza începerii procesului de liberalizare a pieţei consumatorilor domestici.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO