Infecţiile intraspitaliceşti nu sunt prioritate pentru stat. Un articol de lege încurajează spitalele să nu le raporteze

Tragedia de la clubul Colectiv readuce în prim-plan o problemă veche şi ignorată sistematic de autorităţi: infecţiile intraspitaliceşti. Cu toţii am fost atenţionaţi, în calitate de pacienţi sau aparţinători, asupra pericolului acestor infecţii, la care ne expunem dacă ne internăm într-un spital de stat, însă nimeni nu ştie cât de întinsă e cangrena produsă de acestea. Iată câteva explicaţii: un articol de lege încurajează managerii de spitale să le subraporteze; MS ştie că aceste infecţii sunt subraportate; programul naţional de control al infecţiilor nosocomiale a fost penultima prioritate a MS, judecând după bugetul alocat în 2015; controlul infecţiilor nosocomiale este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită; spitalele publice au insuficient personal care să gestioneze eficient acest program, atrage atenţia chiar Ministerul Sănătăţii. 
Cristina Şomănescu - joi, 03 dec. 2015, 11:30
Infecţiile intraspitaliceşti nu sunt prioritate pentru stat. Un articol de lege încurajează spitalele să nu le raporteze

Trei persoane rănite în incendiul de la clubul Colectiv care au fost internate la Spitalul de Arşi din Capitală au murit din cauza infecţiilor nosocomiale, a informat joi purtătorul de cuvânt al spitalului, medicul Adrian Stănculea.

Infecţiile nosocomiale cunoscute în vorbirea curente ca intraspitaliceşti (bacteriene sau virale) sunt contactate pe perioda spitalizării, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu pe perioada spitalizării, se supraadaugă bolii pentru care pacientul a fost internat, şi apar din cauza deficienţelor de sterilizare şi a nerespectării protocoalelor terapeutice, dar mai ales sunt foarte agresive, rezistente la tratament.

Câte infecţii intraspitaliceşti au fost raportate în 2014

De exemplu, anul trecut au fost raportate 866 de infecţii nosocomiale în secţiile de ATI, şi doar 301 de infecţii nosocomiale în secţiile de Chirurgie, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii. Amintim că pe parcursul anului 2014, MS a început supravegherea infecţiilor cu Clostridium difficile. 1600 de infecţii cu această bacterie au fost raportate de spitale în 2014.

De ce sunt subraportate?

Sumele obţinute de spitale de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru servicii spitaliceşti depind direct de numărul de infecţii nosocomiale raportate de spitale. Acestea scad pe măsură ce creşte numărul de infecţii intraspitaliceşti recunoscute de spital şi raportate la numărul total de externări. 

Articolul de lege care încurajează extinderea cangrenei infecţiilor intraspitaliceşti

Articolul din normele de aplicare a contractului cadru, privind indicatorul calitativ „numărul de infecţii nosocomiale raportate la numărul de externări” încurajează spitalele să raporteze cât mai puţine infecţii intraspitaliceşti ca să încheie cu CAS contracte de furnizare de servicii spitaliceşti cât mai avantajoase.  

„Numărul de infecţii nosocomiale raportate de spital la numărul total de externări, conform indicatorilor asumaţi prin contractul de management” este unul dintre dintre indicatorii reglementaţi prin normele de aplicare la contractul cadru din sistemul sanitar, funcţie de care Casele de Asigurări de Sănătate (CAS) decid dacă încheie contracte de furnizare servicii medicale spitaliceşti cu spitalele din România, dar şi mărimea acestor contracte. 

Mai precis, e vorba de articolul 4 (1), b 2 din normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 – 2015. 

Ministerul Sănătăţii ştie că infecţiile nosocomiale sunt subraportate. Mai mult, recunoaşte că tocmai clădirile de spital învechite nu permit controlul eficient al acestor infecţii.

Autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020 adoptate de Guvern au recunoscut că infecţiile nosocomiale sunt subraportate, iar controlul infecţiilor nosocomiale este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită, România având numeroase clădiri de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate actuale.

Controlul infecţiilor nosocomiale este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită, fiind numeroase clădirile de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate actuale, spun autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020 asumate de Guvern.

Identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios întraspitalicesc înregistrează încă deficienţe semnificative. Raportarea infecţiilor nosocomiale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional este deficitară. Măsurile de restrângere a a autoadministrării şi a abuzului de antibiotice sunt insuficient promovate şi investigate, iar supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice este de mult timp suboptimală”, adaugă autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020 adoptată de guvern.

Aceştia propun modernizarea infrastructurii şi a circuitelor din spitalele, mai ales la nivelul blocurilor operatorii şi a secţiilor de terapie intensivă şi postoperator.

„Sectorul sanitar se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realităţile de astăzi. Reţeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale fiind pavilionare, aflate uneori la distanţe mari, necesitând transferul între secţiile aceluiaşi spital cu ajutorul ambulanţei), utilizează clădiri vechi, unele chiar cu peste 100 ani vechime, care nu permit integrarea optimală a circuitelor intraspitaliceşti, şi ridică frecvent dificultăţi majore în adoptarea de noi tehnologii, din cauza limitărilor fizice intrinseci ale clădirilor. Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcţia unor clădiri noi, în care să se transfere activitatea curentă a unor spitale. În plus, mai ales în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecţiilor nosocomiale este deficitar, cu impact asupra siguranţei pacientului, şi cheltuieli evitabile„, conchid autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020, asumate de Guvern. 

Programul naţional de control al acestor infecţii, penultima prioritate a Ministerului de resort

Programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei este penultima prioritate pentru Ministerul Sănătăţii, judecând după bugetul alocat acestui program în 2015. Concret, programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale are un buget de 676.000 lei în 2015. Doar programul naţional de mangement al registrelor naţionale are un buget mai mic decât cel antemenţionat, în valoare de 160.000 lei. 

Declarativ, programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor intraspitaliceşti are ca scop „creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi, prin reducerea riscului de a dezvolta o infecţie nosocomială”.

Care sunt disfuncţionalităţile găsite de MS la programul naţional de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în 2014

Dificultăţi în culegerea datelor de microbiologie, datorate volumului mare de muncă şi lipsei de resurse umane care să completeze machetele de raportare a programului, dar şi inexistenţei unui sistem informatic de colectare şi prelucrare a datelor. Mai mult, în urma unui audit efectuat anul trecut la mai multe spitale din ţară, MS a semnalat încă o dată lipsa de personal specializat în controlul şi supravegherea acestor infecţii, în cadrul unităţilor auditate. Legea prevede ca fiecare spital judeţean, clinic şi universitar să aibă un compartiment cu cel puţin cinci posturi, responsabil de supravegherea şi controlul acestor infecţii. 

Dificultăţi în utilizarea sistemelor informaţionale din cadrul unităţii sentinelă, pentru colectarea datelor specifice programului de control al infecţiilor nosocomiale.
– Analiza datelor raportate indică o rata medie de incidenţă pentru infecţiile nosocomiale depistate în secţiile de ATI de 6,49%, iar la Chirurgie de 0.67% dintre cazurile externate. Astfel rata de incidenţă medie pentru secţiile ATI este realizată în multe dintre unităţile sentinelă, în schimb rata pentru secțiile de Chirurgie nu atinge valoarea propusă, în parte, din cauză că un tip de infecţie nu este tratat în secţia sentinelă, ci în secţia unde a apărut, determinând o scădere a raportărilor acestui tip de infecţie.

Ce a propus anul trecut MS pentru un control mai eficient al infecţiilor nosocomiale

-Modificări în metodologia de colectare a datelor infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă, respectiv colectarea lor în funcţie de tipul infecţiei, şi nu în funcţie de secţie;
– Selectarea unităţilor sentinelă în baza unor criterii de selecţie (nivel rată medie anuală a incidenţei infecțiilor nosocomiale în unitatea spitalicească, dar şi existenţa unui medic epidemiolog în unitatea spitalicească).
– Implementarea unei strategii multimodale (activităţi ţintite, abordare în echipă multidisciplinară, activităţi de informare asupra importanţei infecţiilor nosocomiale şi a unei utilizări adecvate a antibioticelor).

Incendiul de la clubul Colectiv: Trei pacienţi de la Spitalul de Arşi au murit din cauza infecţiilor nosocomiale

Trei persoane rănite în incendiul de la clubul Colectiv care au fost internate la Spitalul de Arşi din Capitală au murit din cauza infecţiilor nosocomiale, a informat joi purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, Adrian Stănculea.

El a spus că pacienţi au decedat şi în străinătate, şi a menţionat că mulţi dintre bolnavii care au plecat de la Spitalul de Arşi au plecat cu culturi sterile.

‘Mulţi bolnavi care au plecat de aici au plecat cu culturi sterile de la noi. E drept că după aceea, unele dintre culturi, înainte de a pleca, s-au pozitivat. La patru zile arăta că acolo există un grad de contaminare, dar există diferenţe între contaminare şi infecţie. Ceea ce le-a ieşit lor poate să arate că este contaminare, nu neapărat infecţie’, a explicat medicul Adrian Stănculea.

La Spitalul de Arşi există un grad de infecţie spitalicească în limite ‘acceptabile’, susţine medicul Adrian Stănculea.

‘Este un grad de infecţii spitaliceşti comparabil nu neapărat cu cele din ţările civilizate, dar în nişte limite acceptabile’, a spus Stănculea.

Te-ar mai putea interesa și
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Un grup de parlamentari europeni a cerut Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa, apreciind că suspectează compania rusă de......
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) a adoptat vineri o rezoluţie interimară care îndeamnă autorităţile ...
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 la mie
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 ...
Update: Premierul Florin Cîţu a declarat vineri că prin introducerea obligativităţii certificatului verde COVID în ...
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se  întâmplă cu cei 3 milioane de clienți și sutele de mii de păgubiți?
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se întâmplă ...
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să ridice autorizația de funcționarea a City Insurance, cea mai ...