Inflaţia dă de gol agenţii economici: reducerea TVA a fost transferată în profit, nu în preţuri

Analiștii financiari sunt de părere că inflația din lunile ianuarie și februarie, chiar dacă negativă, este de bun augur și indică o puternică creștere a consumului care se va traduce în a doua parte a anului în inflație. Un consum atât de puternic încât agenții economici au putut să-și includă parte din efectele reducerii TVA în profit.  

Astfel, rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurlor de consum în ultimul an, a coborât în luna februarie la -2,7%, nou nivel minim istoric, de la -2,1% în ianuarie, după o scădere a preţurilor cu 0,24% faţă de prima lună din 2016, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

După cum precizează economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, inflația puternic negativă din februarie este un efect întârziat al reducerii TVA de la data de 1 ianuarie 2016. Rata inflației comunicată de INS în luna ianuarie a reflectat o reducere în prețurile finale ale produselor de 40%. Inflația din februarie indică la rândul său o altă transmisie a reducerii TVA în prețul final, de încă 20%.

“Teoretic, reducerea TVA s-a văzut în prețul final al produselor în proporție de 60%. Acest lucru arată că avem o cerere foarte puternică, iar agenții economici au preferat să internalizeze în marja de profit reducerea de TVA și nu în scăderea prețurilor finale ale produselor”, precizează Ionuț Dumitru. Tot el arată că atunci când s-a scăzut TVA la alimente mecanismul de transmisie în prețuri a fost de 80% într-o singură lună.

Creșteri de dobândă în a doua parte a anului sau menținerea echilibrului cursului de schimb?

Existența unei cereri de consum puternice, care a permis agenților economici să treacă reducerea TVA în profit, în proporție de 40%, va general din luna iunie inflație. Este perioada în care analiștii economici așteaptă ca inflația negativă să dispară și să facă loc unei creșteri chiar foarte rapide a inflației. Creștere care ar putea avea nevoie de măsuri de întărire a disciplinei monetare.

Teoretic, chiar ne putem gândi la creșteri de dobândă, dar, datorită contextului regional, acest lucru se lasă așteptat încă. Mai exact, BNR ar putea începe majorarea dobânzii de politică monetară chiar mai devreme decât era așteptat.

Totuși, “în ciuda creșterilor de 10% a salariilor, tot de 10% a vânzărilor cu amănuntul și o creștere în termeni reali a consumului de 3,4% în trimestrul patru din 2015, BNR nu poate încă aplica o politică divergentă cu cea a Uniunii Europene. O majorare a dobânzilor în contextul în care Banca Central Europeană scade dobânzile ar putea conduce la o apreciere nesustenabilă a leului, lucru de care banca centrală se ferește. Teorertic, la o inflație prognozată de 3,4% în 2017, vorbim de un nivel ridicat și atunci întărirea politicii monetare ar fi necesară. Din punct de vedere intern, al evoluțiilor economice interne. Dacă ne uităm însă ce se întâmplă la extern, lucrurile se complică”, spune economistul șef al Raiffeisen Bank și șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.