Inflaţia din Ungaria va îndemna Banca Națională a României să ducă dobânda cheie spre 7% ca să apere cursul de schimb. Altfel, pierdem investitorii în bondurile româneşti

Inflaţie, dobânzi, curs de schimb, ROBOR şi titluri de stat neadjudecate! Sunt principalele probleme de pe piaţa financiară românească. Bineînţeles, ele sunt influenţate şi de condiţiile macroeconomice internaţionale şi în special de cele din Europa Centrală şi de Est (ECE). Inflaţia anunţată pe 11 octombrie de Ungaria, de 20,1%, crește şansele ca dobânda de politică monetară a băncii centrale din țara vecină să ajungă la 15%-16% în acest an.

Situația din Ungaria va pune presiune pe cursurile de schimb ale ţărilor din ECE, inclusiv România. „Vor fi presiuni asupra cursurilor de schimb din ECE, ceea ce ne face să credem că este foarte probabil ca şi la următoarea şedinţă de politică monetară, din 5 noiembrie, BNR să majoreze dobânda cheie cu 0,75%. Am putea chiar să terminăm anul cu o dobândă de politică monetară spre 7%. Cu atât mai mult cu cât o depreciere a leului nu ar putea fi ţinută în frâu decât prin dobânzi înalte”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România.

Ultimele trei licitaţii cu titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor au rămas neadjuecate, din cauza faptului că investitorii se aşteaptă la dobânzi mai mari, iar lichiditate în piaţa interbancară nu prea există, în special din cauza operaţiunilor de sterilizare efectuate de BNR. În Ungaria, de exemplu, dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani sunt peste 10%, în timp ce în România sunt doar peste 8%. În condiţiile în care investitorii îşi doresc randamente mai mari este firesc ca fluxurile volatile să migreze către ţările care oferă dobânzi mai mari la titlurile de stat. Astfel, Ungaria, aflat la rândul ei într-o criză, ar putea ajunge să atragă mai mulți bani decât o face Guvernul de la București.

Ce va face BNR în continuare?

Deciziile BNR nu ţin cont bineînţeles doar de aceste lucruri. Inflaţia care va fi anunţată astăzi va fi probabil mai mare decât cea din august. Valentin Tătaru, economist al ING Bank, a scris în buletinul băncii pentru investitori că previzionează o inflaţie de 15,4%. Adrian Codîrlaşu este de părere că inflaţia anul acesta va tinde către 16%. „Cu atât mai mult cu cât, de compensarea preţurilor la energie a beneficiază doar o parte a populaţiei şi unele IMM-uri care activează în industria alimentară. Tocmai de aceea, costurile producţiei industriale au crescut cu peste 50%. Condiţii în care aceste costuri ridicate se vor revedea în curând şi în preţul produselor finite”.

Tătaru arată că „În condițiile în care băncile centrale din ECE aparent au terminat cu majorările ratelor, inflația scăzând vizibil până la sfârșitul anului și creșterea PIB-ului scăzând, BNR va folosi probabil ultima sa întâlnire de politică monetară din 2022 pentru încă o creștere a dobânzii cheie. În scenariul nostru, banca centrală ar trebui să închidă ciclul din 2022 cu o dobândă de 6,75%”. Economistul crede însă că BNR nu va încheia ciclul majorărilor dobânzii cheie în şedinţa din noiembrie.

Tătaru precizează însă că există şi riscuri la acest scenariu. Astfel, o majorare de 0,50% nu este exclusă pentru finalul anului dacă se ia în calcul scenariul macroeconomic slab. Pe de altă parte, „o abordare mai secvențială a unei creșteri de 50 de puncte de bază în noiembrie și 25 de puncte de bază în ianuarie (luând rata cheie la 7,00%) ar fi mult mai în concordanță cu abordarea și retorica obișnuite a BNR”, precizează economistul şef al ING Bank.

Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în creştere estimările privind avansul preţurilor de consum în România atât pentru acest an, de la 9,3% până la 13,3%, cât mai ales pentru anul viitor, de la 4% până la 11%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat de instituţia financiară internaţională.