Influenţa Brexit asupra preţurilor alimentelor din România nu poate fi estimată în prezent – ministru

‘E greu să ne pronunţăm în acest moment (cum va efecta Brexit preţurile alimentelor din România n.r.). Domnul prim ministru (Dacian Cioloş n.r.) a spus că ar putea să fie un impact global pe buget de 10 procente. Sunt alte estimări care spun 6 procente. Este greu să prevedem în acest moment pentru că nu este foarte clar. Este pentru prima dată când ne confruntam cu o astfel de situaţie, respectiv când un stat membru a votat pentru retragerea din Uniunea Europeană’, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, întrebat despre modul în care Brexit ar putea influenţa preţurile alimentelor din România pe termen lung.

De asemenea, şeful MADR a afirmat că la nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor, iar acestea reprezintă ‘jocul dintre cerere şi ofertă’.

‘La nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor. De multe ori sunt lucruri care ţin de conjunctură. De exemplu, dacă luăm sectorul laptelui, pe perioada şcolii o cantitate importantă de lapte iese din piaţă şi se duce către şcoli prin schema de lapte în şcoli. Sigur toată lumea s-ar fi aşteptat ca atunci când se ia vacanţă să se înregistreze o anumită tendinţă (de scădere n.r.) a preţurilor, dar de multe ori se întâmplă invers. Piaţa este greu de prevăzut, încotro se duc fluctuaţiile, pentru că acesta este jocul dintre cerere şi ofertă. Zilele trecute am avut o intervenţie în care mă refeream la o estimare pe termen lung a evoluţiei preţurilor pentru că sunt raţiuni pe care le-a evidenţiat foarte clar Comisia Europeană şi FAO’, a explicat şeful MADR.

Întrebat despre creşterea preţului lămâilor pe piaţa românească în această perioadă, până la circa 12 lei pe kilogram, şeful MADR a subliniat că volatilitatea preţurilor este greu controlabilă, nu doar în România ci la nivel mondial.

‘Dacă vă amintiţi cu câţiva ani în urmă s-a vorbit despre o boală la banane, iar estimările spuneau că în viitor s-ar putea să nu mai avem banane. Sunt tot felul de lucruri care se întâmplă pe piaţa şi sigur agricultura este influenţată de climă, de factorii de mediu, de factorii de producţie şi este greu să estimăm totdeauna fluctuaţiile de preţ la un produs sau la altul sau pe piaţă în ansamblu’, a precizat Irimescu.

Pe de altă parte, ministrul nu a dorit să facă niciun fel de precizări referitoare la comentariile liderilor politici despre moţiunea de cenzură votată împotriva sa.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a înregistrat în luna iunie un avans de 4,2%, cea mai mare creştere lunară din ultimii patru ani, în principal ca urmare a unei majorări semnificative a preţurilor la zahăr.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2016, acest indice a atins cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani, însă, ulterior, a crescut timp de cinci luni consecutive, ajungând în luna iunie 2016 la un nivel de 163,4 puncte.

Pe categorii de produse, preţurile la zahăr au urcat cu 14,8% în luna iunie, din cauza ploilor abundente care au împiedicat recoltarea trestiei de zahăr şi au redus randamentele în Brazilia, primul producător mondial. Vremea ploioasă a redus şi cantitatea de zahăr ce poate fi extrasă din fiecare tonă de trestie, ceea ce i-a determinat pe producători să direcţioneze o cantitate mai mare de trestie de zahăr spre producţia de etanol, stimulând şi mai mult preţurile la zahăr.

De asemenea, preţurile la cereale au crescut cu 2,9% comparativ cu luna mai, în principal ca urmare a majorării preţurilor la porumb. Preţurile produselor lactate au urcat cu 7,8%, iar cele la carne s-au majorat cu 2,4%. În schimb, indicele preţurilor la uleiuri vegetale a avut o evoluţie contrară tendinţei generale, înregistrând o scădere de 0,8% comparativ cu luna mai.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în sezonul 2016 – 2017, până la 2,544 miliarde tone, cu 15,3 milioane de tone mai mare decât recolta de anul trecut, dar sub recolta record din 2014.

Această revizuire se datorează în principal îmbunătăţirii estimărilor privind producţia mondială de grâu, care ar urma să ajungă la 732 milioane tone, cu aproximativ 1% mai mare decât previziona luna trecută, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din Uniunea Europeană, Rusia şi SUA.