România își atinge tinta de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna lui 2023, cu aproape două luni mai devreme

În data de 5 septembrie, România avea stocate în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor echivalentul a 30,33 TWh de gaze naturale, potrivit Asociației operatorilor de profil din Europa (AGSI). La acea dată, potrivit aceleiași surse, gradul de umplere a depozitelor de gaze în România era de 89,58%.

La un ritm de înmagazinare de circa 10 milioane de metri cubi de gaze (astăzi, potrivit datelor Transgaz se înmagazinează în depozite 10,7 milioane de metri cubi, echivalentul a circa  0,11 TWh), cel mai probabil la finalul zilei de azi, eventual cel mai târziu mâine, gradul de umplere a depozitelor va sări pragul de 90%.

Acest nivel a fost asumat Uniunea Euopeană și de statele membre pentru data de 1 noiembrie, în dorința blocului comunitar de a își asigira stocuri suficiente pentru următorul sezon rece.

Capacitatea totală de stocare a României este ehivalentul a 33,8 TWh de gaze, potrivit datelor AGSI și este posibil ca, mai ales pe fondul consumului încă redus al țării, să fie umplută 100% înainte de debutul sezonului rece.

Nivelurile de stocare din Europa au atins 90,1% din capacitate la 16 august, potrivit celor mai recente date furnizate de grupul industrial Gas Infrastructure Europe.

Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat pentru această perioadă a anului și cu mult înaintea obiectivului Uniunii Europene de a atinge acest nivel la 1 noiembrie.

UE și-a atins obiectivul de a umple instalațiile de depozitare a gazelor naturale la 90% din capacitatea agregată la nivelul întrgului bloc încă de la jumătatea lunii trecute, deci cu aproximativ 2 luni și jumătate înainte de termenul limită de 1 noiembrie.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat atunci: „Confirmarea de astăzi a faptului că ne-am îndeplinit cerințele de stocare a gazelor naturale cu mult înainte de termen subliniază faptul că UE este bine pregătită pentru iarnă, iar acest lucru va contribui la stabilizarea piețelor în lunile următoare. Piața energetică a UE se află într-o poziție mult mai stabilă decât era anul trecut în această perioadă, în mare parte datorită măsurilor pe care le-am luat la nivelul UE. Dar am văzut în ultimele săptămâni că piața gazelor rămâne sensibilă. Comisia va continua să monitorizeze situația, astfel încât nivelurile de stocare să rămână suficient de ridicate la intrarea în iarna următoare. Permiteți-mi să reamintesc faptul că ne putem consolida în continuare poziția prin investiții în surse regenerabile și eficiență energetică”.

În data de 5 septembrie, potrivit datelor AGSI, la nivel european gradul de umplere a depozitelor era de 93,3%, echivalentul a peste 1.062 TWh gaze.

La data de 18 august, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, spunea că România stă foarte bine cu stocurile de gaze naturale, având, în acel moment, o rezervă înmagazinată de aproape 83% iar, după 1 septembrie, conform angajamentului cu Comisia Europeană, va fi depăşită cantitatea de 90%.

„Stăm foarte bine. La această oră avem o rezervă de aproape 83% înmagazinată, iar la 1 septembrie, conform angajamentului în faţa Comisiei Europene, trebuie să depăşim 90%, ceea ce vom face fără probleme. Avem, practic, un record istoric de rezervă. În momentul acesta este cu aproximativ 580 de milioane de metri cubi mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar stocurile totale sunt de aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi”, a afirmat atunci Burduja la TVR Info.

 Ne vor ajunge gazele la iarnă?

În general, în fiecare sezon rece, România, chiar dacă își asigură în proporție semnificativă (la nivel de an) consumul de gaze din producția internă – este al doilea producător din UE, după Olanda, a importat gaze, pentru a acoperi vârfurile de consum din perioada rece. Asta pentru că, desi rezerva de gaze din depozite poate fi confortabilă, capacitatea zilnică de extracție a lor este totuși limitată undeva la maximum 310 GWh/zi. Iarna trecută, consumul maxim zilnic a fost undeva la 570 GWh (54 milioane mc.) și în acea zi de februarie s-au importat undeva la 95 GWh gaze.

În trecut, când consumul industrial nu era sugrumat, pe fondul unei ierni normale, sistemul funcționa cu o treime din necesar gaze din producția internă, o treime extracție din depozite și o treime import. Lucrurile s-au schimbat însă, după cum arată inculsiv datele de iarna trecută.

În acest an consumul este foarte redus – Petrom a anunțat după primul trimestru al acestui an o cădere a consumului de 13% față de primul trimestru din 2022, cel mai mare declin din ultimele două decenii, am putea avea nevoie de mult mai puține gaze de import, totul depinzând, evident, de cât de frig va fi la iarnă.

În primele șapte luni ale anului 2023, pe fondul acestui consum redus, importurile de gaze ale României au scăzut cu aproape 35%, pe fondul unei producții naționale în creștere cu 6%, potrivit datelor de la Statistică.

Gazul din import era, în trecut, exclusiv rusesc și, pe fonsul schimbărilor generate de războiul din Ucraina, Romgaz a semnat un firma azeră Socar un contract de import de un miliard de metri cubi de gaze azere pentru sezonul rece (circa 10,5 TWh sau aproape 10% din consumul anual al țării), import la care se va apela dacă va fi nevoie – anul trecut nu a fost nevoie. Așadar, strict teoretic, în situația în care fluxurile de gaze rusești se vor opri, România are varianta de back-up cu sursa azeră.

Citește și:

Transgaz urmează să devină, indirect, operatorul întregului sistem de transport al gazelor din Republica Moldova

Citește și:

Israelul, Grecia și Ciprul caută soluții pentru a aduce în Europa a gazele naturale din zăcămintele din estul Mediteranei