INS a revizuit în creştere evoluţia economiei româneşti în 2023. PIB a urcat cu 2,1% faţă de 2022

Astfel, Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul IV 2023, a fost de 415,906 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023, respectiv în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV din 2022, scrie Agerpres.

Ca serie brută, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului trecut a fost de 474,502 miliarde de lei, preţuri curente, în creştere cu 3%, în termeni reali, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.

La nivelul anului 2023, pe preţuri curente, Produsul Intern Brut estimat a fost de 1.598,576 miliarde de lei, mai mare cu 2,1% faţă de anul precedent.

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea sectoarelor economice. Astfel, s-au remarcat: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%) – cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; construcţiile (+0,8%) – cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%) – cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%) – cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

De asemenea, rezultate pozitive au fost consemnate în: tranzacţiile imobiliare (+0,1%) – pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%) – pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) – pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%) – pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Pe de altă parte, industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

În acelaşi timp, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9% şi contribuţie de +1,8% la creşterea PIB); cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum (+2,8% şi contribuţie de +0,2 la creşterea PIB); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice (+2,9% şi contribuţie de +0,3% la creşterea PIB); formării brute de capital fix (+12% şi contribuţie cu +2,9% la creşterea PIB).

Atât exporturile de bunuri şi servicii, cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Pe data de 14 februarie 2024, INS anunţa, în datele-semnal, că economia României a crescut, anul trecut, cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023, PIB-ul a urcat cu 1%, faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior.

De asemenea, instituţia menţiona că, în trimestrul IV din 2023, PIB-ul a înregistrat, pe serie brută, un salt de 2,9% în comparaţie cu acelaşi trimestru din anul 2022.

Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 0,4%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, acest indicator a înregistrat o creştere cu 1%.

Statistica oficială evidenţia, în februarie, că, pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul în trimestrul IV din 2023, a înregistrat o creştere cu 2,9%, în timp ce, pe întregul an 2023, s-a majorat cu 2%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estima o creştere economică de 2,3% pentru România, în 2023, în timp ce Banca Mondială preconiza, în ultimul raport, un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât se preconizase anterior.