Instabilitatea din Italia nu reprezintă începutul unei noi crize în zona euro – şeful zona euro

Rezultatul referendumului din Italia nu constituie o surpriză însă diferenţa dintre cei care care s-au opus reformelor constituţionale promovate de premierul italian, 59,1% din voturi, şi cei care au votat pentru a fost peste estimări. Demisia premierului italian Matteo Renzi deschidea calea unor alegeri anticipate în 2017, cu posibilitatea ca anumite forţe politice anti-euro, precum Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă), să câştige puterea într-un moment în care Uniunea Europeană nu şi-a revenit încă de pe urma deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană.

‘Nu cred că este începutul unei noi crize. Nu există motive pentru o astfel de evoluţie. Instabilitatea politică provoacă complicaţii în Italia şi în zona euro, dar este o nouă realitate la care trebuie să ne adaptăm’, le-a declarat jurnaliştilor Jeroen Dijsselbloem înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro ce se desfăşoară la Bruxelles.

Acesta a adăugat: ‘Italia este una din cele mai mari economii europene, are instituţii solide. Putem observa că până acum reacţia pieţei a fost moderată. Va trebui să aşteptăm şi să vedem următoarele decizii politice, ce va face Guvernul şi ce va decide preşedintele. Situaţia din Italia nu s-a schimbat din punct de vedere economic, băncile nu sunt diferite astăzi de cum era ieri’.

Guvernul italian caută modalităţi pentru a sprijini băncile cu probleme fără a încălca însă prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, care obligă investitorii să suporte o parte din pierderi şi îi protejează pe contribuabili. Potrivit unor noi reguli care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, salvarea unei bănci trebuie să se realizeze mai întâi pe baza contribuţiei acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni şi deponenţilor, în conformitate cu o procedură cunoscută sub numele de ‘bail-in’.

La scurt timp după deschiderea pieţelor europene de obligaţiuni, randamentul pentru titlurile de stat italiene cu scadenţa la 10 ani a urcat cu 13 puncte de bază depăşind pragul de 2% dar în jurul orei 08.55 GMT a revenit sub acest prag, înregistrând o creştere de doar şase puncte de bază comparativ cu şedinţa precedentă.