Instanţa supremă, îngrijorată de proiectul de Cod fiscal privind taxarea pensiilor speciale

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În şedinţa din data de 30 septembrie 2019, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-a manifestat îngrijorarea faţă de procedura de adoptare a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Pix nr. 396/2019). Lipsa unor consultări reale a tuturor categoriilor de destinatari ale căror drepturi sunt vizate în mod direct, contextul şi urgenţa cu care se derulează procedura legislativă, lipsa unor studii de impact asupra efectelor generate de adoptarea proiectului sunt aspecte care nu corespund unor minime exigenţe în materia procedurii de modificare a legilor”, se arată într-un comunicat al Instanţei supreme.

În opinia judecătorilor, susţinerea proiectului de lege exclusiv prin prisma unor argumente de natură preponderent financiar-bugetară, potrivit materialelor supuse dezbaterii publice, conduce la soluţii legislative „conjuncturale”, care nu au în vedere toate implicaţiile pe termen lung ale unor modificări de substanţă aduse drepturilor vizate.

Pe 18 septembrie, Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, iniţiativa legislativă a Ministerului de Finanţe prin care sunt taxate pensiile cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei, cu 50%.

Printre cei vizaţi de taxarea pensiilor se află şi judecătorii şi procurorii.

Propunerea legislativă prevede instituirea unei taxe pe veniturile reprezentând pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi şi statute speciale.

„Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii, pentru un număr de 9.312 beneficiari de pensii de serviciu în plată la sfârşitul lunii iunie 2019, din total sume cuvenite în cuantum de 105.706.216 lei, partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat bazată pe contributivitate reprezintă aproximativ 16,9%, iar cea fără contributivitate, suportată de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 83,1%. Se constată că în cazul pensiilor mai mari de 10.000 lei lunar componenta bazată pe necontributivitate este dominantă comparativ cu cea bazată pe contributivitate”, se arată în expunerea de motive.