Întâlnirea trilaterală dintre Ucraina, Rusia și SUA a început la Abu Dhabi. Care sunt așteptările

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înainte începerii reuniunii, negociatorii ucraineni au discutat telefonic cu preşedintele Volodimir Zelenski despre chestiunile care urmează să fie abordate şi rezultatele pe care le aşteaptă şeful statului ucrainean. „Toată lumea ştie ce trebuie să facă. Am discutat despre cadrul negocierilor, temele şi rezultatul dorit”, a afirmat Zelenski.

El a precizat joi, la o conferinţă de presă la forumul de la Davos după întrevederea avută acolo cu preşedintele american Donald Trump, că problema teritorială rămâne cea mai dificilă dintre temele de negociere şi se va afla în centrul discuţiilor de la Abu Dhabi.

„Toţi discutăm despre o singură chestiune, care este cea mai dificilă şi nu este încă rezolvată. Cred că la întâlnirile trilaterale părţile îşi pot prezenta reciproc propunerile. Totul se învârte în jurul teritoriului”, a spus preşedintele ucrainean, care până în prezent a refuzat să cedeze Rusiei partea din regiunea Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, o condiţie cheie pusă de preşedintele rus Vladimir Putin pentru un acord de pace.

Zelenski a semnat vineri dimineaţă un decret privind componenţa echipei de negociere ucrainene. Această delegaţie aflată la Abu Dhabi este condusă de şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Din delegaţia ucraineană mai fac parte liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial „Slujitorul Poporului”, David Arahamia, noul şef al administraţiei prezidenţiale Kiril Budanov, şeful Statului Major al armatei, Andrii Gnatov, alţi consilieri politici şi responsabili din serviciile de informaţii.

Delegaţia rusă este condusă de amiralul Igor Kostiukov. Este de asemenea prezent la Abu Dhabi emisarul economic al preşedintelui Putin, Kiril Dmitriev.

Statele Unite sunt reprezentate de negociatorii săi, Steve Witkoff (foto) şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, care au venit la Abu Dhabi după ce au avut la Moscova o nouă întâlnire cu Putin.

Witkoff a confirmat că principalul punct de disensiune care împiedică un acord de pace este legat de teritorii, la fel şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat vineri că, pentru încetarea conflictului, trupele ucrainene trebuie să se retragă necondiţionat din întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk.

În primele sale declaraţii publice din acest an, preşedintele rus Vladimir Putin a pledat săptămâna trecută pentru o soluţionare negociată „cât mai curând posibil” a conflictului armat din Ucraina, dar şi pentru redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, dezbatere pentru care a propus „opţiuni şi decizii raţionale care ar putea satisface pe toţi în America, Europa, Asia, în lumea întreagă”, în condiţiile în care „Rusia este în mod sincer angajată faţă de idealurile unei lumi multipolare.”

„Ţara noastră aspiră la o pace solidă şi durabilă care să garanteze într-un mod fiabil securitatea tuturor şi a fiecăruia. Însă nu toată lumea, inclusiv Kievul şi capitalele care îl susţin, este pregătită”, a remarcat Putin, făcând referire la susţinătorii europeni ai Ucrainei, cărora le-a reproşat anterior că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor „reparaţii” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Atât timp cât alte ţări nu vor înţelege această nevoie, a continuat Putin, Rusia va continua „să-şi urmărească obiectivele”, făcând astfel aluzie la continuarea războiului în Ucraina în lipsa unei soluţii acceptabile pentru Moscova. El a descris din nou acest conflict drept o consecinţă a ignorării „timp de mulţi ani” a intereselor legitime ale Rusiei şi a încălcării de către statele occidentale a unei promisiuni conform căreia NATO urma să nu se extindă către est.