Întârzierea noilor proiecte a dus flota de centrale nucleare la minimul ultimilor 30 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Susţinătorii centralelor nucleare subliniază că o sursă de energie electrică cu emisii reduse de CO2 ar fi vitală pentru a ajuta ţările să îşi îndeplinească obiectivele de mediu, însă cu toate acestea câteva centrale nucleare din întreaga lume se apropie de sfârşitul duratei lor de funcţionare iar multe alte proiecte pentru noi centrale se confruntă cu întârzieri.

Potrivit raportului anual World Nuclear Industry Status Report (WNISR), publicat joi, în luna iulie 2020 erau aproximativ 408 de reactoare nucleare care funcţionau în 31 de ţări, cu nouă unităţi mai puţin decât la mijlocul lui 2019 şi cu 30 mai puţin decât maximul de 438 de reactoare funcţionale înregistrat în anul 2002.

În plus, ritmul lent în care se derulează noi proiecte de centrale nucleare a dus şi la creşterea vârstei medii a flotei globale de centrale nucleare până la aproximativ 31 de ani. Din cele 52 de centrale nucleare care sunt construite în prezent la nivel mondial, cel puţin 33 sunt în întârziere şi niciun singur nou proiect nu a fost conectat la reţea în prima jumătate a lui 2020, se mai arată în raportul WNISR.

Noile proiecte de centrale nucleare se străduiesc să atragă finanţare, pe fondul competiţiei cu energiile regenerabile, deciziile de investiţii pentru construcţia unor centrale nucleare fiind de aproximativ 31 de miliarde de dolari în 2019, adică o zecime faţă de deciziile de investiţii în proiecte de energie eoliană şi fotovoltaică.

În acest an operatorii centralelor nucleare au primit o lovitură suplimentară din partea pandemiei de coronavirus, în condiţiile în care preţurile la energie electrică au scăzut în multe ţări ca urmare a izolării la domiciliu şi a faptului că firmele şi-au redus cererea de electricitate. Raportul WNISR prognozează că în unele regiuni consumul de electricitate nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei timp de mai multe luni, dacă nu chiar ani. În plus, preţurile reduse la energie electrică ar putea reduce nevoia de a investi în noi centrale nucleare „şi de aceea construcţia de noi centrale nucleare va depinde în mare parte de pachetele guvernamentale de stimulare”, se mai arată în raport.

În România, în data de 12 iunie 2020, Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A a fost mandatat să iniţieze procedurile privind încetarea negocierilor cu China General Nuclear Power Group (CGN), precum şi a efectelor juridice în ceea ce priveşte memorandumul de înţelegere încheiat în 2015 pentru construirea şi operarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Astfel, în cadrul Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor (AGOEA) din 12 iunie 2020 s-a decis abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).

La jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW.

Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi grupul chinez a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei.

Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.