Inteligența artificială poate ajunge să consume 3% din energia electrică a întregii planete, avertizează ONU

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un argument adesea folosit pentru a calma îngrijorările legate de creşterea cererii de energie şi resurse a centrelor de date este că modelele de inteligenţă artificială (AI) vor avea nevoie de mai puţin în viitor, pe măsură ce se îmbunătăţesc şi devin mai eficiente. Însă această gândire aparent logică este o capcană, potrivit noului raport al ONU.

De asemenea, se anticipează că utilizarea AI va urma un principiu economic cunoscut sub numele de „paradoxul Jevons”, care prezice că atunci când îmbunătăţirile tehnologice cresc eficienţa unei resurse, aceasta duce la o creştere, mai degrabă decât la o scădere, a consumului total al acelei resurse.

Paradoxul este numit după economistul William Stanley Jevons, care a observat acest efect odată cu utilizarea cărbunelui în Anglia secolului al XIX-lea. Creşterile în eficienţă nu au redus consumul general. În schimb, costurile mai mici au dus la o utilizare extinsă şi la o cerere generală mai mare.

Pe măsură ce modelele AI devin mai ieftine şi mai atractive, raportul se aşteaptă ca acest lucru să încurajeze noi utilizări şi volume mai mari de utilizare, erodând şi eventual surclansând orice economii obţinute din progresele în materie de eficienţă.

Pentru a evita căderea în această capcană, raportul prezintă o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a AI-ului, bazată pe principii directoare precum transparenţa, eficienţa prin proiectare, echitatea şi justiţia, responsabilitatea pe durata ciclului de viaţă, cooperarea globală şi utilizarea durabilă.

Anul trecut, centrele de date consumau deja la fel de multă energie electrică ca Arabia Saudită, care se clasează pe locul 11 în lume în topul celor mai mari consumatori de energie electrică.

Dacă utilizarea energiei electrice se dublează conform proiecţiilor până în 2030, amprenta de carbon asociată ar necesita 6,7 miliarde de copaci crescuţi pe parcursul a zece ani pentru a compensa această cerere.

Centrele de date ar necesita, de asemenea, 9,3 trilioane de litri de apă şi terenuri de aproape zece ori mai mari decât oraşul Mexico City.

Dincolo de utilizarea resurselor, raportul subliniază, de asemenea, inechitatea structurală din centrul boom-ului AI, doar 32 de naţiuni dispunând de infrastructură cloud specifică AI şi 90% din această capacitate fiind situată în SUA şi China.

Raportul avertizează asupra creşterii decalajului digital între naţiunile care construiesc şi controlează sistemele de inteligenţă artificială şi cele care le consumă, acestea din urmă purtând adesea o povară disproporţionată asupra mediului, cauzată de extracţia mineralelor şi deşeurile electronice.

Două forţe principale modelează amprenta operaţională a inteligenţei artificiale: cât de mult o folosim şi cum o folosim. Aceasta implică toate sarcinile pe care le îndeplinesc modelele de inteligenţă artificială, de la generarea de text şi cod până la imagini şi videoclipuri. Fiecare dintre aceste sarcini necesită niveluri diferite de efort computaţional.

Alegerea modelului contează, de asemenea, deoarece fiecare sistem de inteligenţă artificială îndeplineşte aceste sarcini cu costuri energetice şi de mediu distincte.

Raportul mai susţine că inteligenţa artificială responsabilă necesită o guvernanţă completă a lanţului valoric, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare şi eliminare în siguranţă. În document se solicită o combinare a capacităţii şi a administrării mediului – gândindu-se atât la ceea ce poate face inteligenţa artificială pentru noi, cât şi la protejarea mediului natural.

Aceasta ar însemna transparenţa cu privire la datele de mediu ca parte obişnuită a dezvoltării inteligenţei artificiale, atât la nivel de model, cât şi la nivel de sarcină, şi încorporarea cererii proiectate de inteligenţă artificială în planificarea climatică şi energetică.

Inteligenţa artificială responsabilă este crucială, deoarece ţările promovează şi adoptă inteligenţa artificială în guvern şi în sectorul public.

La Aotearoa, Noua Zeelandă, guvernul a lansat o strategie naţională pentru AI şi un cadru de inteligenţă artificială pentru servicii publice. Deşi cadrul a fost inspirat de principiile AI bazate pe valori ale OCDE, inclusiv dezvoltarea incluzivă şi durabilă, nu există nicio cerinţă pentru transparenă cu privire la efectele asupra mediului şi nicio autoritate de reglementare nu compilează consumul de energie sau emisiile.

În mod similar, în Australia, îmbunătăţirea serviciilor publice face parte din planul naţional privind AI. De exemplu, Arhiva Naţională de Film şi Sunet din Australia a creat Bowerbird, un motor de transcriere audio şi video în masă bazat pe învăţare automată, pentru a documenta materialele. Departamentul pentru Afacerile Veteranilor a dezvoltat un instrument de demonstrare a conceptului pentru a vedea dacă AI poate ajuta la accelerarea procesării cererilor.

Ambele ţări adoptă o abordare deliberată de reglementare „uşoară” şi bazată pe principii în ceea ce priveşte AI. Dar această abordare riscă să treacă cu vederea costul tot mai mare de mediu al AI, care nu poate fi rezolvat prin îmbunătăţirea acesteia.

Mediul natural este fundamental pentru economie, cultură şi bunăstare şi trebuie să fie în centrul gândirii noastre. Este timpul să regândim strategia de inovare în domeniul inteligenţei artificiale şi să ne concentrăm asupra unui viitor tehnologic sustenabil, se mai arată în raportul ONU.