INTERVIU Andriescu, UNSICAR: Reglementarea ASF de majorare a capitalului social va duce la dispariţia unor jucători mici

Noua reglementare a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind majorarea nivelului minim al capitalului social pentru brokerii de asigurare va conduce la dispariţia unor jucători mici din piaţă, însă ritmul anual de creştere a pieţei de brokeraj în asigurări se va menţine, deoarece tot mai mulţi clienţi se orientează către brokeri, a declarat pentru AGERPRES preşedintele UNSICAR, Bogdan Andriescu.
Economica.net - mie, 27 mai 2015, 09:21
INTERVIU Andriescu, UNSICAR: Reglementarea ASF de majorare a capitalului social va duce la dispariţia unor jucători mici

Preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR) a subliniat că încrederea pe care românii o au în sistemul de asigurări este afectată în special de calitatea serviciilor, care a scăzut în ultimii ani, şi poate fi recâştigată printr-o acţiune comună a jucătorilor de pe piaţa asigurărilor în această direcţie, care înseamnă o comunicare mai bună cu piaţa, în general.

Totodată, Bogdan Andriescu a subliniat că obligaţia de înscriere a comisionului de intermediere pe poliţa RCA creează confuzie în rândul clienţilor.

AGERPRES: Piaţa de asigurări a înregistrat o evoluţie descrescătoare în ultimii ani, în timp ce nivelul primelor intermediate de brokeri a crescut. Cum explicaţi această evoluţie?

Bogdan Andriescu: În ultimii ani, clienţii au luat în calcul mai mult raportul calitate-preţ şi, astfel, s-au orientat către brokerii de asigurare, care le pot oferi cea mai bună soluţie, adaptată nevoilor de acoperire a riscurilor de care au nevoie. Un alt motiv este acela că brokerii reprezintă interesele clienţilor, negociază în numele lor cu asigurătorii şi le oferă cea mai bună soluţie de protecţie a riscurilor.

Evoluţia aceasta a fost una naturală în sensul că, deşi piaţa românească de asigurări s-a contractat, brokerii au reprezentat alternativa pentru obţinerea celor mai bune termene şi condiţii de asigurare.

Totuşi, într-un clasament al priorităţilor pentru români, asigurările se află pe ultimul loc. Din acest motiv, România ocupă ultima poziţie în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte banii cheltuiţi pe cap de locuitor, anual, pentru asigurări.

În alte state din Uniunea Europeană, asigurările se află în topul priorităţilor, pentru că există încredere în acest sistem. În România, cele mai multe asigurări se încheie pe segmentul RCA, pentru că această asigurare este una obligatorie. În cazul locuinţelor, doar aproximativ 20% dintre acestea sunt asigurate. Deşi au devenit obligatorii încă din anul 2010, asigurările pentru locuinţe nu s-au dezvoltat, având în vedere că nimeni nu aplică sancţiuni celor care nu cumpără acest produs. Nici segmentul asigurărilor facultative pentru locuinţe nu a cunoscut o dezvoltare accentuată, deşi piaţa se aştepta ca lansarea asigurărilor obligatorii să impulsioneze creşterea acestora. Per total, anual, în România, sunt cheltuiţi pentru asigurări aproximativ 100 de euro/locuitor.

Dezvoltarea industriei de asigurări a fost susţinută, în majoritatea statelor mature, cel puţin la început, prin facilităţi fiscale. Astăzi, statisticile arată că majoritatea locuinţelor din alte state din Uniunea Europeană sunt asigurate, iar piaţa asigurărilor de viaţă este una importantă.

AGERPRES: Ce impact consideraţi că are cerinţa de creştere a capitalului de şase ori faţă de nivelul actual (de la 25.000 lei la 150.000 lei) asupra pieţei de brokeraj?

Bogdan Andriescu: Impactul va putea fi cuantificat numai după data de 1 ianuarie 2016. Cerinţa de majorare a capitalului social va conduce la o reaşezare a pieţei româneşti de brokeraj. Companiile care nu îşi vor putea majora capitalul social se vor închide sau vor realiza transferuri de portofolii către brokeri mai mari. Unele companii de brokeraj care sunt înregistrate, nu funcţionează. Cred că dintre cele 494 de companii de brokeraj, active la finalul lui 2014, aproximativ 350 ar putea rămâne pe piaţă. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finalul anului trecut deţineau autorizaţie de funcţionare 595 de brokeri de asigurare. Dintre aceştia, 101 brokeri aveau activitatea suspendată la cerere/interzisă temporar.

Brokerii care nu îşi pot mări capitalul social, de obicei companii de mici dimensiuni, s-ar putea transforma în asistenţi în brokeraj şi ar putea lucra cu alţi brokeri mai mari. În acest fel, costurile lor se reduc, vor avea de făcut mai puţine raportări, documente şi de îndeplinit mai puţine obligaţii, dar ar putea rămâne în piaţă.

AGERPRES: Consideraţi că prevederile Normei privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare sunt adaptate la realităţile pieţei de brokeraj din România?

Bogdan Andriescu: În prezent pregătim o scrisoare către ASF. Ne referim la o clauză, potrivit căreia nu pot fi acţionari ai societăţilor de brokeraj companiile de asigurări, agenţi, agenţi subordonaţi etc. Clauza aceasta nu există în celelalte ţări europene. Există, la nivel general, companii listate la bursă care nu pot să controleze cine cumpără acţiunile lor. Nu se poate limita accesul unor companii de asigurări să cumpere acţiuni la o societate de brokeraj. Dacă s-ar întâmpla o astfel de operaţiune pe bursă, compania de brokeraj la care s-a cumpărat pachetul de acţiuni ar intra în ilegalitate în România. Totodată, există exemplul agentului subordonat, cum sunt băncile, şi care sunt la rândul lor acţionari în companii de brokeraj. Consider că această prevedere este mai degrabă o scăpare legislativă.

AGERPRES: Încrederea în sistemul de asigurări din România s-a deteriorat pe parcursul ultimilor şase ani. Care ar fi măsurile care ar putea duce la creşterea încrederii consumatorilor în sistem?

Bogdan Andriescu: La o primă vedere, încrederea se poate recâştiga printr-o acţiune comună a pieţei asigurărilor în această direcţie. Sunt mai multe elemente de luat în calcul, printre care calitatea serviciilor, care s-a depreciat în ultimii ani. Din poziţia de preşedinte UNSICAR, nu am primit plângeri sau vreo scrisoare de la vreun broker membru, prin care să îşi exprime nemulţumirea privind despăgubirea pe care a primit-o un client al său. Probabil că există şi astfel de cazuri, dar membrii noştri negociază rezolvarea situaţiilor respective cu societăţile de asigurări.

Creşterea gradului de intermediere la peste 55% din primele subscrise de piaţa de asigurări este susţinută inclusiv de asistenţa pe care brokerii o oferă clienţilor în procesul de despăgubire. De altfel, aceasta este menirea brokerului, să asiste clientul în problemele de asigurări.

AGERPRES: Companiile de asigurări care emit poliţe de răspundere civilă auto (RCA) sunt obligate să menţioneze pe poliţele RCA comisionul de intermediere. Care este impactul unei astfel de măsuri asupra pieţei de brokeraj, în general?

Bogdan Andriescu: Este o obligaţie cu care UNSICAR nu a fost de acord, deoarece creează confuzie în rândul clienţilor. Ceea ce s-a şi întâmplat. Nici o altă companie, din niciun alt domeniu şi din nicio altă ţară nu este obligată să afişeze comisionul pe care îl primeşte pentru un serviciu pe care l-a prestat. Pe poliţa RCA trebuie înscris fie comisionul brokerului, fie cheltuiala de distribuţie directă a asigurătorului, în funcţie de cine vinde asigurarea către client. Societăţile de asigurare şi-au pus, în general, costuri foarte mici. Ca o primă reacţie, clienţii s-au îndreptat către brokeri pentru că au văzut comisionul pe poliţă şi s-au gândit că vor beneficia de ceva din acel comision, fie de un serviciu suplimentar, fie chiar de o parte din banii ce ar trebui să revină brokerului. Cred că această obligaţie, de înscriere a comisionului pe poliţa RCA, creează în continuare confuzie pentru clienţi.

Când te duci şi cumperi un produs de la supermarket, pe eticheta acestuia nu scrie cât câştigă supermarketul din produsul respectiv, cât este taxa de raft sau care sunt celelalte costuri.

AGERPRES: Cum comentaţi recentul proiect de reglementare a distribuţiei online de asigurări, aflat în perioada de consultare publică?

Bogdan Andriescu: UNSICAR va transmite comentariile către ASF, până la sfârşitul perioadei de consultare publică. În cadrul UNSICAR am avut deja discuţii pe marginea acestui proiect, pe care noi l-am şi iniţiat, în 2013. La solicitarea noastră, a fost creat un grup de lucru la nivelul ASF, din care face parte şi UNSICAR. A ieşit însă un proiect cu care noi nu ne simţim în totalitate confortabil.

AGERPRES: Procentul reprezentat de asigurări în PIB a continuat să scadă. Ce măsuri ar trebui luate pentru revigorarea pieţei româneşti de asigurări?

Bogdan Andriescu: Este nevoie de facilităţi fiscale, cel puţin în cazul asigurărilor de viaţă şi de sănătate. Mai ales pentru asigurările de viaţă. Ar fi interesant de studiat de ce marea majoritate a românilor, în care mă includ şi pe mine, considerăm mai important să asigurăm nişte bunuri materiale – casă, maşină şi altele -, decât să îţi asiguri propria viaţă. Aceasta este o mentalitate foarte greu de schimbat. Dacă ar exista însă o facilitate fiscală, măcar pentru primii trei-cinci ani de asigurare, astfel încât să existe deducere pentru primele de asigurare plătite, probabil că dezvoltarea acestui segment s-ar produce mult mai rapid.

Pe termen scurt, pentru buget, această deductibilitate poate părea o pierdere însă, pe termen mediu şi lung ar fi un câştig. În contextul unei pieţe a asigurărilor de viaţă bine dezvoltate, statul poate regândi inclusiv mecanismul protecţiei sociale prin crearea unui pachet de bază, stimulând în felul acesta populaţia să achiziţioneze protecţia suplimentară de care are nevoie. Cheltuiala cu protecţia socială s-ar putea diminua, în timp ce bunăstarea socială ar putea să crească. În plus, companiile de asigurări, în general şi cele de asigurări de viaţă, în particular, acumulează o cantitate mare de fonduri care apoi sunt investite, susţinând astfel activitatea economică.

AGERPRES: Cum credeţi că va evolua piaţa de brokeraj în asigurări în acest an? Ce impact credeţi ca va avea Solvency II asupra pieţei de asigurări?

Implementarea Directiva Solvency II va avea o influenţă semnificativă asupra modului în care asigurătorii vor aborda riscul, asupra capitalurilor acestora, asupra produselor, mixului de business, dar şi asupra preţurilor şi distribuţiei produselor de asigurare.

În ultimii ani s-a tot discutat despre impactul noului regim de solvabilitate asupra preţurilor produselor de asigurare. Şi opinia asigurătorilor a fost aceea că cerinţele suplimentare de capital vor conduce, odată cu trecerea la Solvency II, la o creştere a preţurilor pentru asigurări.

Liniile de business pe care unii asigurători ar putea să le vadă ca pe un canal de scurgere a capitalului ar putea include aşa numitele asigurări cu coadă lungă, cum ar fi RCA, de exemplu, dar şi alte categorii de răspundere civilă, în cazul în care au apărut pierderi excesive sau neprevăzute asupra portofoliului. Din punctul nostru de vedere, Solvency II va oferi un impuls suplimentar pentru dezvoltarea pieţei de brokeraj, aflată deja într-o evoluţie pozitivă constantă.

Potrivit datelor ASF, în 2014 valoarea totală a primelor intermediate de brokeri a fost de 4,56 miliarde lei (inclusiv intermedierile pe asigurări de viaţă), în urcare cu 16,32% (3,92 miliarde lei). Astfel, gradul de penetrare al brokerilor în totalul pieţei de asigurări s-a majorat până la 56,45%.

Veniturile totale obţinute de brokerii de asigurare din activitatea de intermediere au fost în valoare de 843,64 milioane lei anul trecut, în creştere cu 6,67% faţă de 2013.

Primele brute subscrise pe piaţa asigurărilor din România au înregistrat, anul trecut, valoarea de 8,09 miliarde lei, în scădere cu 0,34% faţă de anul 2013 (8,12 miliarde lei). În anul 2014, gradul de penetrare a pieţei asigurărilor în PIB a fost de circa 1,21% (conform datelor provizorii), în scădere faţă de nivelul de 1,29% înregistrat în anul 2013, respectiv de 1,41% în anul 2012.

Te-ar mai putea interesa și
Sârbii din Kosovo ameninţă că îşi vor declara în mod unilateral autonomia
Sârbii din Kosovo ameninţă că îşi vor declara în mod unilateral autonomia
Liderul etnicilor sârbi din nordul Kosovo a avertizat că această minoritate ar putea să-şi declare în mod unilateral autonomia, indiferent de negocierile care au loc sub medierea Uniunii......
Cel mai puternic leu în faţa euro din ultimul an şi patru luni – Curs BNR vineri, 12.08.2022
Cel mai puternic leu în faţa euro din ultimul an şi patru luni – Curs BNR vineri, 12.08.2022
BNR a anunţat, vineri, 12 august 2022, un curs de referinţă de 4,8909 lei/euro, 4,7450 lei/dolar, 5,7696 lei/liră sterlină, ...
Autostrada Bucureștiului: UMB începe marți lucrările pe lotul 2 Corbeanca – Afumați UPDATE
Autostrada Bucureștiului: UMB începe marți lucrările pe lotul 2 Corbeanca – Afumați UPDATE
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat vineri că pe Lotul 2 din nordul Autostrăzii de Centură a Capitalei ...
România, cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie
România, cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie
Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, ...