1EUR = 4.8731 RON | Bucureşti 19 º

News

Interviu Corina Creţu - Ce spune comisarul european despre Master Plan, cele mai mari proiecte, fonduri UE şi investiţii

Administraţia publică reprezintă unul dintre factorii cheie care garantează succesul implementării programelor finanţate prin intermediul fondurilor europene şi, în acest sens, România trebuie să depăşească dificultăţile care au cauzat o rată de absorbţie scăzută în trecut, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu.

03 aug, 2015 | Agerpres

Corina Creţu a menţionat că, în privinţa absorbţiei fondurilor europene, România înregistrează o evoluţie bună, în condiţiile în care rata de absorbţie este în prezent la peste 60%, faţă de numai 6% cât înregistra în urmă cu câţiva ani, însă şi-a exprimat îndoiala că ar putea ajunge la finele anului la o rată de 100%.

Comisarul european a vorbit, de asemenea, în interviu, despre recenta rectificare bugetară, despre implementarea proiectelor de mediu şi absorbţia fondurilor europene pe Programul Operaţional Sectorial /POS/ Mediu, despre adoptarea Agendei digitale 2020, precum şi despre măsurile de îmbunătăţire a protecţiei sociale, cu ajutorul fondurilor europene.

În opinia Corinei Creţu, finalizarea Master Planului de Transport este o realizare foarte importantă pentru sectorul transporturilor din România, iar Comisia Europeană aşteaptă ca autorităţile române să îşi respecte angajamentele asumate prin acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii ţării şi să pună în aplicare reformele necesare.

AGERPRES: Consiliul Fiscal a avizat pozitiv rectificarea bugetară în privinţa încadrării în ţinta de deficit bugetar, dar a avertizat că încadrarea în deficit se va realiza, din nou, pe seama neexecutării cheltuielilor de investiţii. Cum vedeţi parcursul european al României cu actualul ritm de dezvoltare a infrastructurii?

Corina Creţu: Guvernul României şi experţii Comisiei Europene consideră că investiţiile publice eficiente rămân o prioritate. După cum ştiţi, Comisia a propus un plan de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro şi aş dori să încurajez România să depună aplicaţii pentru finanţări în cadrul acestui plan de investiţii. Bugetul României pentru anul 2015, aşa cum a fost adoptat iniţial şi actualizat apoi prin rectificarea bugetară recentă, oferă spaţiu amplu pentru investiţii publice, atât pentru cele finanţate la nivel naţional, cât şi pentru cele cofinanţate de Uniunea Europeană. Într-adevăr, Consiliul Fiscal a atras atenţia că, după cum au evoluat până acum lucrurile, există riscul ca bugetul alocat investiţiilor publice să nu fie folosit în totalitate. Uniunea Europeană a oferit României un aşa-numit 'top-up' pentru fonduri europene, care permite creşterea ratei de cofinanţare până la 95% pentru proiectele care primesc fonduri europene prin Politica de coeziune. Pentru a putea ajunge la rezultatele pe care şi le doreşte pentru economia sa, România este nevoită să facă faţă acum unei provocări deloc simple: trebuie să îmbunătăţească situaţia privind investiţiile publice prin prioritizare, implementare şi eficienţă.

AGERPRES: La rectificarea bugetară s-a decis diminuarea fondurilor alocate Ministerului Transporturilor, per sold, cu suma de 985 de milioane de lei, prin diminuarea prevederilor bugetare cu suma de 1.000 de milioane lei la titlul ,,Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare. În ce măsura consideraţi că această decizie va limita absorbţia fondurilor europene de către România?

Corina Creţu: Politica de coeziune este guvernată de principiul gestionării partajate între statele membre şi Comisia Europeană. Aceasta înseamnă că selecţia proiectelor, implementarea, monitorizarea implementării şi verificările sunt în responsabilitatea autorităţii de management desemnate de statul membru în cauză. Ca regulă generală, contribuţia din fondurile europene se realizează prin rambursarea de către Comisie a cheltuielilor pe care statele membre le-au făcut. Rata de cofinanţare stabilită în cadrul programului se aplică pentru cheltuielile efectuate, iar Comisia face rambursarea cheltuielilor în limita bugetului alocat programului în cauză. Sumele necesare pentru co-finanţarea proiectelor trebuie să fie puse la dispoziţie de către statele membre. Prin urmare, autorităţile române trebuie să prevadă alocări bugetare în funcţie de estimările privind gradul de executare a proiectelor. Suntem la curent cu întârzierile înregistrate în implementarea anumitor proiecte în România, din diverse cauze. Încurajăm autorităţile române să grăbească implementarea proiectelor. Noi asigurăm României toată asistenţa necesară pentru a putea implementa proiectele din perioada de programare 2007-2013, cu respectarea regulilor de flexibilitate existente.


AGERPRES: Cum se vede România de la Bruxelles din perspectiva implementării proiectelor de mediu şi a absorbţiei fondurilor europene pe POS Mediu?

Corina Creţu: Programul Operaţional 'Mediu' urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, în conformitate cu cerinţele acquis-ului UE în domeniul mediului. Prin aplicarea corectă a acestui program vor apărea servicii publice mai eficiente şi performante de alimentare cu apă, canalizare, gestionare a deşeurilor, cu impact direct asupra fenomenului de încălzire globală. Totul porneşte de la principiul dezvoltării durabile şi de la faptul că 'poluatorul plăteşte.' Vorbind despre România, ţara pe care o cunosc cel mai bine, acest program, odată implementat, va permite ca 70% din totalul populaţiei să beneficieze de apă potabilă, opt milioane de persoane vor beneficia de sisteme moderne de gestionare a deşeurilor şi 1,5 milioane de persoane se vor putea simţi mai în siguranţă acasă, ca urmare a implementării proiectelor privind protecţia împotriva riscurilor naturale.


AGERPRES: Care este stadiul actual al absorbţiei pe Programul Operaţional Sectorial Mediu?

Corina Creţu: Bugetul total al programului 'Mediu' este 5,6 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde euro provin din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională. Până la sfârşitul lunii iunie, sumele solicitate Comisiei pentru rambursare se ridică la 2,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape 50% din fondurile alocate pentru acest program. Ştim că există însă întârzieri în punerea în aplicare a unor proiecte. Încurajez autorităţile române să accelereze procesul de implementare a proiectelor. În ceea ce ne priveşte, asigurăm asistenţa necesară prin intermediul Grupului de lucru privind implementarea. Am propus înfiinţarea acestui Grup operativ de lucru în cadrul Comisiei, la scurt timp după ce am preluat mandatul de comisar european pentru Politică Regională, în noiembrie 2014. În ultimele nouă luni, acesta şi-a dovedit utilitatea prin faptul că a permis, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul României, utilizarea la maximum a banilor ce i-au fost alocaţi în perioada 2007-2013, prin flexibilizarea normelor existente. Apoi, în luna martie, CE a aprobat revizuirea liniilor directoare de închidere a proiectelor, care vin să explice în detaliu paşii pe care atât statele membre, cât şi Comisia, trebuie să îi facă pentru a finaliza programele de politică regională din perioada 2007-2013. Aşa s-a ajuns, spre exemplu, la fazarea proiectelor, ceea ce înseamnă că un proiect poate să fie început în cadrul unei perioade de programare, iar finalizarea lui să se facă în următoarea perioadă de programare. Fazarea, dar şi prezentarea unor noi proiecte, au făcut posibilă apariţia unor rezultate pozitive în cazul programelor din România, ceea ce este încurajator.


AGERPRES: În privinţa ariilor naturale protejate, fondurile europene acoperă, în principiu, proiecte care vizează campaniile de educare, conştientizare şi promovare, mai puţin zona de turism în aceste zone. Credeţi că există posibilitatea ca turismul în Parcurile Naţionale/Naturale din România, prin dezvoltarea infrastructurii, să devină eligibil pentru fonduri europene?

Corina Creţu: Programul Operaţional Regional 2014-2020 va stimula creşterea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Investiţiile vor fi orientate spre domenii care au demonstrat potenţial turistic, spre cele care au fost recunoscute ca fiind staţiuni turistice în conformitate cu legislaţia românească şi acolo unde impactul economic de dezvoltare a turismului poate fi semnificativ. Acestea pot include zone cu resurse naturale, cum ar fi spre exemplu zonele muntoase sau zona Deltei Dunării. Programul Operaţional Regional poate să co-finanţeze infrastructuri la scară mică şi acţiunile de promovare a respectivei investiţii. Cât priveşte investiţiile pentru dezvoltarea turismului durabil, acestea trebuie să fie parte a unei strategii de dezvoltare locală elaborate de autorităţile locale în parteneriat cu sectorul privat. Ceea ce ar trebui să aibă un impact extraordinar în creşterea economică şi crearea locurilor de muncă, dar şi o abordare echilibrată între obiectivele economice şi cele de mediu.


AGERPRES: Cum stă România în privinţa absorbţiei banilor europeni, la modul general?

Corina Creţu: Evoluţia este una pozitivă până acum. Rata de absorbţie în cazul României a ajuns în prezent la peste 60%. Fără îndoială că este o realizare, de la 6% în urmă cu câţiva ani. Din păcate, nu cred însă că se mai poate recupera, în aşa fel încât să se ajungă până la sfârşitul anului la o absorbţie de 100%. Prin activitatea grupului operativ despre care am vorbit mai devreme, Comisia Europeană continuă să susţină demersurile necesare pentru ca, şi în cazul României, rata de absorbţie să crească. Evoluţia lucrurilor depinde, până la urmă, doar de autorităţile române. În ceea ce ne priveşte, am aprobat planuri solide de acţiune pe care România le-a înaintat pentru programele cu risc.


AGERPRES: România are în portofoliu programe operaţionale pentru perioada de programare 2014-2020. În ce stadiu se află acestea şi ce se poate întâmpla dacă programele nu sunt aprobate?

Corina Creţu: Odată cu Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), semnat în luna iulie, România are aprobate toate programele operaţionale din perioada 2014-2020. Ultimele programe operaţionale pentru România care au fost aprobate pe mandatul meu de comisar european sunt: Programul Operaţional Competitivitate, cel de Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Regional şi, cel mai recent, cum spuneam, Programul Operaţional Infrastructură Mare. Programul de Infrastructură Mare a marcat finalizarea negocierilor cu privire la priorităţile pe care România le are pentru a îndeplini obiectivele UE în ceea ce priveşte dezvoltarea şi locurile de muncă. Chiar dacă au fost deja lansate cereri de proiecte, mai rămân multe de făcut. Invit autorităţile de management şi beneficiarii să treacă rapid la punerea în aplicare a programelor, pentru a putea face o absorbţie bună.


De altfel, vreau să menţionez că adoptarea rapidă a Programelor Operaţionale 2014-2020 la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale UE a reprezentat unul dintre obiectivele mele prioritare pentru acest an. Am promis acest lucru Parlamentului European şi statelor membre atunci când mi-am început mandatul în Cabinetul Junker. Dar dincolo de aceasta, trebuie înţeleasă importanţa acestor programe. Ele trebuie înţelese, în termeni foarte simpli, ca fiind pachete de investiţii vitale pentru economia statelor europene, iar implementarea acestora generează schimbarea în bine şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, a vieţii de zi cu zi a oamenilor. În prezent, 271 din cele 311 programe de 'Investiţii pentru locuri de muncă şi creştere/dezvoltare' de la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt adoptate.


AGERPRES: Sectorul IT&C este unul strategic pentru România, iar implementarea Agendei Digitale reprezintă pentru autorităţi un punct important. Cum credeţi că va ajuta acest document la dezvoltarea economică a României prin eficientizarea administraţiei centrale şi locale, dar şi a altor domenii, precum sănătatea sau învăţământul?

Corina Creţu: Adoptarea Agendei Digitale România 2020 este, fără îndoială, un pas important spre crearea unei Românii digitale. Planul vizează domeniile în care Comisia Europeană a identificat nevoia de progrese. În cazul României - pentru că, repet, vorbesc despre ţara pe care o cunosc cel mai bine - accentul cade pe îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor săi, pe dezvoltarea serviciilor de e-guvernare şi pe sprijinirea comerţului electronic, pe îmbunătăţirea situaţiei în ceea ce priveşte acoperirea în bandă largă.


Valorificarea la maximum a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este esenţială pentru dezvoltare, inovare şi competitivitate şi, tocmai de aceea, este în topul priorităţilor Comisiei. Trebuie să înlăturăm barierele existente şi să înlesnim accesul oamenilor şi al afacerilor la tehnologii digitale transfrontaliere. În luna mai, Comisia a prezentat o strategie ce cuprinde 16 iniţiative ce vizează crearea pieţei unice digitale. Aceste iniţiative vor fi finalizate în 2016. Ele vor asigura un acces mai bun la servicii online şi bunuri în întreaga UE, vor crea cadrul potrivit pentru dezvoltarea reţelelor şi serviciilor digitale şi vor stimula potenţialul de creştere al Europei pe termen lung.


AGERPRES: Aţi declarat recent că România are în domeniul Transporturilor cel mai avansat Master Plan din cele 22 de state membre care pregătesc un astfel de document. Ne puteţi oferi mai multe detalii?

Corina Creţu: Finalizarea Master Planului de Transport este o realizare foarte importantă pentru sectorul transporturilor din România. Am urmărit îndeaproape evoluţia acestui document, deoarece constituie o condiţie ex-ante, care trebuia să fie îndeplinită înainte ca proiectele de transport să poată fi prinse în finanţare în perioada de programare 2014 - 2020. Programul de Infrastructură Mare conţine o listă de proiecte majore legate de strategia de implementare a acestui Master Plan de Transport.


Experţii Comisiei Europene au consiliat Ministerul român al Transporturilor în elaborarea acestei strategii de dezvoltare a infrastructurii încă de la primii paşi. Discuţiile cu autorităţile române s-au concentrat în special pe principiile şi metodologia de elaborare a Master Planului, precum şi pe strategia de implementare. În ceea ce priveşte lista de proiecte care va primi finanţare în baza Master Planului, primele două criterii importante de selecţie a proiectelor au fost apartenenţa la reţeaua Trans - Europeană de Transport ( TEN - T ) şi viabilitatea lor economică.


Discuţiile cu autorităţile române au fost constructive, iar specialiştii Ministerului Transporturilor care au lucrat la document au ţinut cont de toate recomandările Comisiei. Urmează să se treacă la implementarea acestuia. Aşteptăm însă ca autorităţile române să îşi respecte angajamentele asumate prin acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii ţării şi să pună în aplicare reformele necesare, în special în privinţa modernizării sectorului feroviar.


AGERPRES: Cum apreciaţi absorbţia fondurilor europene în zona de agricultură şi dezvoltare rurală?

Corina Creţu: Ratele de absorbţie sunt în general bune în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Colegul meu, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, este deosebit de interesat de abordarea integrată a dezvoltării satelor din UE şi din România. În cadrul vizitei pe care am făcut-o împreună în România în luna martie a acestui an, am decis să ne corelăm programele de acţiune şi finanţare, pentru a cuprinde tot ce înseamnă dezvoltare rurală. Pentru că este foarte important ca programele de dezvoltare rurală să meargă mână în mână cu programele de realizare a infrastructurii, sau cu înfiinţarea de şcoli, cu creşterea nivelului de cultură al oamenilor din mediul rural, cu introducerea internetului de mare viteză şi în zonele rurale.


Pentru România, eforturile autorităţilor trebuie să se concentreze în direcţia dezvoltării unor bune condiţii de viaţă pentru tinerii şi populaţia din zonele rurale. Pentru ca tinerii să-şi poată împlini viaţa în locul unde s-au născut, să nu fie nevoiţi să caute oportunităţi de muncă în zonele urbane, ei trebuie să aibă acces la educaţie, informare, locuri de muncă şi la un mediu sănătos de afaceri chiar în zonele în care s-au născut, la sate. Situaţia satului românesc părăsit este îngrijorătoare şi tocmai de aceea ne preocupă să găsim soluţii.


AGERPRES: Ce măsuri sunt prevăzute pentru îmbunătăţirea protecţiei sociale din ţara noastră, pe baza fondurilor europene?

Corina Creţu: Comisia Europeană urmăreşte cu mare atenţie chestiunea protecţiei sociale şi sprijină România pentru a reduce sărăcia şi excluziunea socială, pentru a încuraja dezvoltarea de noi abilităţi şi participarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi pentru a creşte calitatea serviciilor sociale şi pentru a îmbunătăţi activitatea instituţiilor care activează pe piaţa muncii. Una dintre priorităţile CE în domeniul protecţiei sociale este spijinirea copiilor pentru o educaţie adecvată şi pentru crearea condiţiilor de trecere de la sistemul instituţionalizat la un mediu familial care să le ofere posibilitatea de a deprinde abilităţile de a trăi independent, să-şi atingă întregul potenţial şi să trăiască o viaţă demnă. În calitate de comisar european am solicitat statelor membre să includă în programele operaţionale proiecte prin care să sprijine investiţiile în privinţa îngrijirii copilului şi în infrastructura de educaţie.


România trebuie să îşi respecte angajamentul luat, prin semnarea Acordului de Parteneriat, de a construi din banii europeni alocaţi în perioada 2014-2020, numai centre de tip familial pentru creşterea copiilor abandonaţi. Urmăresc cu atenţie respectarea acestui angajament din partea României. Este regretabil că aici, şi subliniez acest aspect, a continuat construirea de centre de tip vechi, cu finanţare din bani europeni alocaţi în perioada 2007-2013.


Reamintesc, pentru perioada de programare 2014-2020, cele 28 de state membre UE beneficiază, în conformitate cu politica regională, de 30 de miliarde de euro pentru investiţii privind incluziune socială, lupta împotriva sărăciei şi a discriminării.


AGERPRES: Ce acţiuni sunt întreprinse la nivel european pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor?

Corina Creţu: Reducerea şomajului în rândul tinerilor este una dintre priorităţile cheie din programul politic al preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Lucrăm pentru a întări competitivitatea Europei, pentru a stimula investiţiile şi pentru a crea locuri de muncă. Noul 'Plan de investiţii pentru Europa' poate crea milioane de noi locuri de muncă, nu doar pentru tineri. La nivel european există şi o serie de iniţiative pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor. 'Garanţia pentru tineri,' spre exemplu, îşi propune ca, într-un interval de patru luni de la intrarea în şomaj sau de la terminarea unui ciclu educaţional, tinerii să primească oferte valide pentru un loc de muncă, un stagiu de practică sau un stagiu de formare, ori şansa de a-şi continua studiile. Suntem bucuroşi să vedem că măsuri de genul celor amintite încep să dea roade: astfel, numărul tinerilor care au reuşit să îşi găsească un loc de muncă a crescut cu jumătate de milion în comparaţie cu situaţia de anul trecut.


AGERPRES: Prin ce proiecte concrete este sprijinită mobilitatea lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene?

Corina Creţu: Reţeaua europeană de căutare a unui loc de muncă - EURES - îşi propune să faciliteze mobilitatea cetăţenilor dispuşi să exploreze oportunităţile de angajare din străinătate. EURES funcţionează în baza cooperării dintre Comisia Europeană şi serviciile publice de angajare a forţei de muncă din statele membre UE, Norvegia, Islanda şi Lichtenstein, împreună cu o serie de organizaţii partenere. Reţeaua are aproximativ 1.000 de consilieri, care sunt zilnic în contact cu cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi cu angajatori din întreaga Europă. Portalul EURES oferă informaţii despre condiţiile de viaţă şi lucru din toate ţările participante, în 26 de limbi. 'Primul tău loc de muncă EURES' este o schemă de mobilitate la nivelul Uniunii Europene care îşi propune să îi ajute pe tinerii cu vârste între 18 şi 30 de ani să îşi găsească un loc de muncă în UE. Promovăm, de asemenea, recunoaşterea calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate, cum ar fi medicii, arhitecţii, inginerii, electricienii, profesorii şi multe alte profesii în diferite state membre.


AGERPRES: În ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor UE în perioada 2007-2013 şi locul pe care îl ocupă România în acest clasament, care ar fi lecţia de învăţat în perspectiva perioadei de programare 2014-2020?

Corina Creţu: După adoptarea tuturor programelor operaţionale în România, este important ca implementarea proiectelor să pornească cu dreptul. Accentul trebuie să cadă pe pregătirea din timp a proiectelor. Nu trebuie uitat însă nici faptul că administraţia publică reprezintă unul dintre factorii cheie care garantează succesul implementării programelor finanţate prin intermediul fondurilor europene. În acest sens, România trebuie să depăşească dificultăţile care au cauzat o rată de absorbţie scăzută în trecut. Multe dintre probleme au fost cauzate de capacitatea scăzută a administraţiei de a planifica şi gestiona fondurile europene. Capacitatea administrativă este la fel de importantă ca fondurile. Este un lucru pe care îl spun foarte des. Unul dintre instrumentele pe care Comisia le pune la dispoziţia statelor membre pentru întărirea capacităţii administraţiei publice este platforma REGIO 'Peer 2 Peer.' În luna martie am lansat această platformă care facilitează schimbul de experienţă şi de bune practici între funcţionarii publici din întreaga Uniune cu scopul îmbunătăţirii capacităţii administrative. Platforma 'Peer 2 Peer' este flexibilă, uşor de utilizat şi se raportează la nevoile specifice ale regiunilor.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO