1EUR = 4.7352 RON | Bucureşti 26 º

Companii

Interviu cu Ministrul Agriculturii: Directorii din minister vor da concurs cu teste de inteligenţă, ca la Comisia Europeană

Zece ataşaţi agricoli vor pleca la post până la finele lunii martie, dacă ordonanţa care reglementează acest lucru va intra în Guvern pentru aprobare până la finele acestui an, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat Agerpres.

14 dec, 2015 | Agerpres

Acesta a afirmat că nu este mulţumit de absorbţia fondurilor europene pe sectorul agricultură şi dezvoltare rurală deoarece România riscă să piardă circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adăuga penalităţi de 300 de milioane de euro.

Şeful de la MADR a mai vorbit, în interviu, despre echipa cu care va lucra pe perioada mandatului, despre modificarea organigramei din minister, anunţând concursuri pentru posturile de director, la care vor fi susţinute teste de inteligenţă şi de management, similare cu cele care se dau la Comisia Europeană.

De asemenea, Irimescu a precizat că fermierii vor avea în cont, până la sfârşitul anului, banii acordaţi pentru despăgubirile pe secetă, iar plăţile normale pe suprafaţă vor debuta în februarie.


AGERPRES: Aţi declarat război birocraţiei din instituţiile pe care le aveţi în subordine. Concret, cum intenţionaţi să rezolvaţi această problemă?

Achim Irimescu: În primul rând, optimizând organigrama. Vreau să o mai uşurez, să nu mai am o armată de directori generali adjuncţi, directori şi aşa mai departe. Nu am un procent anume de reducere, dar în mod sigur o voi uşura. Adică, mergem pe eficienţă. Unde s-a creat o direcţie de dragul de-a avea un director, clar voi renunţa.

Deja am eliminat un post de secretar de stat şi am rămas doar cu trei. L-am numit pe Sorin Radu şi în viitor vom vedea ce se va mai întâmpla. Am schimbat directorul general la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), l-am numit pe Andrei Szakal, şi în curând îl voi schimba şi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). L-am adus ca şi consilier al meu pe Miron Moldovan, care a mai lucrat în minister, la buget, şi care deja a descoperit nişte lucruri care m-au şocat. Este vorba de 800 de proiecte, pe Măsura 322 de infrastructură rurală, unde primăriile riscă să returneze banii europeni, dacă nu vom face cât mai rapid acte adiţionale cu aceste primării şi prefecturi. Sunt adevărate bombe cu efect întârziat pe care funcţionarii noştri nu mi le-au semnalat. Domnul Moldovan are şi o relaţie foarte bună cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, pentru că vorbeşte acelaşi limbaj.

De asemenea, l-am numit pe domnul Dan Gherghelaş (fost director general al APIA - n. r.), consilierul meu pe Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi industrie alimentară, adică pe portofoliul doamnei secretar de stat Simona Man, dar este consilierul meu, pentru că vreau să urmăresc sectoarele cu sensibilităţi. Şi ANPA are foarte multe probleme. Am numit şi un nou secretar general, pe Rela Ştefănescu. În concluzie, vreau să aduc oameni noi.


AGERPRES: Aveţi un termen până când veţi finaliza noua organigramă a ministerului?

Achim Irimescu: În principiu, s-a discutat cu premierul ca modificările de organigramă pe care vrem să le facem să fie gata până la sfârşitul lunii ianuarie. Deocamdată, vorbim doar despre organigrama la nivel central. Nu am intrat încă în teritoriu, dar, pe măsură ce pun directori capabili aici, voi analiza şi în teritoriu. Sigur, sunt şi directori foarte buni care au reuşit să supravieţuiască şi alţii buni care au fost daţi în planul doi sau trei şi pe care încercăm să-i recuperăm. Sunt oameni de calitate în sistem, care trebuie aduşi la suprafaţă. Eu nu comentez cum au fost puşi unii sau alţii. Nu contează cu ce vii în spate, nu am probleme cu politicul, important este ca oricine să poată veni la concurs. Asta este ideea. Şi directorii actuali şi oricine doreşte. Voi da test ca la Comisia Europeană. Eu am dat test pe inteligenţă, pe management, deci merg exact ca la Comisia Europeană.


AGERPRES: Veţi da teste de inteligenţă şi de management şi în rândul secretarilor de stat?

Achim Irimescu: La secretari de stat nu, dar la directori generali şi directori în mod cert.


AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre absorbţia fondurilor europene pentru că sfârşitul anului 2015 înseamnă şi închiderea PNDR 2007-2013. Ce sume riscăm să pierdem pe acest program?

Achim Irimescu: Pe absorbţie nu suntem la 90%, aşa cum se afirmase anterior, ci la 85%. Aşa arată ultimele date, cele mai recente date pe dezvoltare rurală. La PNDR pierdem 800 de milioane de euro, plus penalităţi de vreo 300 de milioane de euro. Nu mai este nicio şansă de a recupera aceşti bani şi sper să nu mai crească. Penalităţile vin din corecţiile financiare aplicate de-a lungul anilor. De exemplu, pe Măsura 312 pentru IMM-uri, s-au cumpărat utilaje şi s-a constatat că au fost condiţii artificiale. Cred că numai aici vor fi peste 200 de milioane de euro corecţii financiare. Acum am dat dispoziţie să nu îşi ia nimeni concediu până la sfârşitul anului, pentru că vrem să reducem dezangajările la maximum şi să reuşim să salvăm ceea ce se poate salva. Mai avem ceva probleme pe Măsura 215, cu bunăstarea animalelor, unde avem un litigiu cu Comisia pentru 100 şi ceva de milioane de euro şi am putea creşte absorbţia, deşi nu cred că vom reuşi acest lucru până la finele anului.


AGERPRES: Deci, nu sunteţi mulţumit de absorbţia banilor europeni, deşi este unul dintre cele mai bune programe din România?

Achim Irimescu: Nu. Nu sunt mulţumit, pentru că dăm banii înapoi la UE, chiar dacă stăm mai bine decât celelalte fonduri din ţară.


AGERPRES: Cum se poziţionează România în comparaţie cu alte state din UE pe partea de absorbţie de fonduri europene?

Achim Irimescu: Cred că suntem pe locul 3 - 4 din coadă. Mai rău decât noi, cred că stau Grecia, Bulgaria şi Italia.


AGERPRES: În aceste condiţii, ce veţi face ca să îmbunătăţiţi absorbţia pe noul program PNDR 2014 - 2020?

Achim Irimescu: Ceea ce am spus încă de la început: simplificare. Cât de curând vom discuta toate propunerile. Eu le-am cerut încă din 2013 să facă o bază de date cu propuneri de simplificare, de reclamaţii, sugestii. Nu s-a făcut nimic, bineînţeles, pentru că aşa suntem noi, românii. Noi am aplicat la nivel european o procedură nouă de depunere a proiectelor. Comisia a protestat vehement atunci şi a cerut să o facem pe responsabilitatea noastră. Rămâne de văzut dacă este cea mai bună metodă sau revenim la ceea ce a fost înainte de aplicarea acestui model de depunere a proiectelor.


AGERPRES: Care mai este situaţia absorbţiei şi dezangajărilor pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP)?

Achim Irimescu: Pe acest program suntem la 68% grad de absorbţie, iar ţinta noastră este să ajungem la 75% până la închiderea programului, adică până la finele anului. Deşi nu a fost un program mare, de numai 230 de milioane de euro, vom pierde în jur de 60 de milioane de euro, chiar dacă ajungem să ne atingem ţinta. Eu zic că este mult dacă ne gândim cât de mic este programul. Pe noul program, pe care îl avem aprobat, este alocată o sumă de numai 167 de milioane de euro, pentru că s-a luat în calcul absorbţia slabă şi, atunci, ne-au penalizat. Noutatea este pe noul program, pentru că partea de evaluare pe care înainte o făcea o firmă, care câştigase licitaţia, va fi realizată acum de Autoritatea de Management pentru POP (AM POP) cu personalul suplimentar angajat, respectiv 30 de posturi.


AGERPRES: Cum veţi aborda relaţia cu fermierii în mandatul dumneavoastră?

Achim Irimescu: Am avut deja mai multe întâlniri cu federaţii importate din agricultură, inclusiv pe Legea vânătorii, şi cred că aici este o mare problemă. Sper să se rezolve, pentru că eu consider că este mai important oieritul decât faptul că anumiţi vânători riscă să îşi vadă vânatul îndepărtat din cauza câinilor. Eu cred că am stabilit o procedură corectă cu fermierii. În primul rând, consultarea cu producătorii, consultarea cu comisiile pentru agricultură din Parlament şi, după aceea, avansat proiectul de lege. Cam acesta este traseul pe care îl va urma fiecare proiect de lege în mandatul meu. O să discutăm cu fermierii despre irigaţii, Camere Agricole, Fond mutual şi restructurarea cercetării. De asemenea, vrem să vedem ce putem face şi pe cadastru. Există o variantă în care s-ar putea sa reuşim să facem ceva pe cadastrul agricol, având în vedere că APIA are o bază de date foarte bună.


AGERPRES: Ce trebuie să ştie fermierii legat de plata subvenţiilor europene şi despre despăgubirile pe secetă? Vor avea banii până la Crăciun?

Achim Irimescu: După toate problemele pe care le-am avut deja la APIA cu modulul pentru plata în avans, am reuşit în final, până la 30 noiembrie, să plătim 602.000 fermieri din 720.000. Încă nu am intrat cu plăţile normale, deoarece modulul se modifică substanţial şi acum trebuie să vină cu măsurile de înverzire, cele pentru micii şi tinerii fermieri, cu toate componentele. Aproape că se ia totul de la capăt. Eu am fost optimist şi am spus că undeva în ianuarie vom plăti o parte dintre producători, dar cei de la APIA cred că nu vor reuşi să reia plăţile mai devreme de luna februarie. În condiţiile în care APIA nu a reuşit să dea specificaţiile pentru noul modul, este clar că procesul mai întârzie. Speranţa mea este ca fermierii aflaţi pe lista plăţii în avans şi care nu au primit banii să fie trataţi cu prioritate ca să putem da efectiv o parte din bani. Nu ştiu dacă până la urmă vom reuşi.

În ceea ce priveşte plăţile aferente despăgubirilor pentru secetă, acestea ar trebui să înceapă pe 18 decembrie şi să se termine până la sfârşitul anului. Acesta este angajamentul APIA. Sunt 80.000 de cereri din cele 174.000 estimate iniţial, dar nu toţi fermierii au fost capabili să facă dovada. Iniţial, suma totală a fost de 334 de milioane de lei, dar este posibil să se mai reducă.


AGERPRES: Aţi declarat la învestire, în Parlament, că România se află aproape de o decizie de infringement pe partea de ecarisare. Aveţi o soluţie în momentul de faţă pe acest sector?

Achim Irimescu: În această perioadă am discutat multe variante, una dintre ele fiind ca MDRAP să facă totul, deşi sunt mai multe instituţii implicate. De exemplu, ecarisarea animalelor care mor în gospodăriile populaţiei se află la MADR. Pentru animalele care mor în ferme plăteşte fermierul, însă sunt animale care mor pe drumuri publice, iar acolo sunt răspunzătoare consiliile locale. Repet, există o variantă, în care MDRAP ar putea face sistemul integral, dar nu ştiu dacă îi vom convinge, deoarece costurile se pot ridica la câteva milioane de euro pe an. Cealaltă variantă este ca fiecare instituţie să îşi facă bucăţica. Eu, la agricultură, să colectez (animalele moarte - n. r.) din gospodăriile populaţiei, să le depozitez în depozite frigorifice şi de acolo să le duc la ecarisaj în unităţile cele mai apropiate, iar costurile de transport să fie pe ajutor de stat.


AGERPRES: În ce stadiu se mai află proiectul privind ataşaţii agricoli?

Achim Irimescu: Voi numi cât pot de repede zece ataşaţi agricoli. Vor da concurs. Deocamdată îl ştiu doar pe cel care va ajunge în Iordania, pentru că s-a integrat pe un proiect în această ţară. Cred că toţi ar trebui să ajungă la post cât mai repede, poate până la sfârşitul lunii martie. Eu sper ca, până la sfârşitul anului, să duc această ordonanţă în Guvern şi să o aprobăm.

Ataşaţii agricoli vor ajunge în Spania şi Germania, acestea fiind ţările din Europa, apoi avem Turcia, SUA, China, Rusia, evident Republica Moldova, Iordania, Egipt şi Israel.

Repet: sper ca până în primăvară să-i avem deja la post. Voi da concurs, nu doar printre euro-consilierii din minister, aşa cum sperau ei, ci la nivel de ţară. Să plece cei mai buni!


AGERPRES: Ce veţi face pentru promovarea produselor tradiţionale româneşti şi protecţia acestora pe plan european?

Achim Irimescu: Pe plan intern, vrem să informăm cât mai bine populaţia, iar pe producători să-i ajutăm să-şi vadă produsele valorificate la un preţ cât mai bun. Vrem să protejăm pieţele tradiţionale de concurenţa neloială, astfel încât să nu mai fie decât cei care au cu adevărat produse certificate. Vrem să identificăm o listă de produse de calitate, deosebite, pe care să le protejăm la nivel european. Citeam, cu regret, că 'Kurtos Kalacs' urmează să fie protejat de unguri, deşi am negociat să îl protejăm noi, pentru că provine din Transilvania, dar ungurii de la noi din ţară au crezut că se va scrie denumirea în româneşte. Dar noi vom contesta, chiar dacă se vor duce ungurii pentru protecţia acestui produs.


AGERPRES: Până la protecţia 'Kurtos Kalacs', nu credeţi că România mai are şi alte produse pe care le poate proteja la nivel european?

Achim Irimescu: Mai avem două ca şi recunoscute, pe lângă 'magiunul din prune Topoloveni', respectiv 'Telemeaua de Ibăneşti' şi 'Salamul de Sibiu'. Vreau să dau un suflu nou direcţiei de industrie alimentară, să meargă în ţară, să informeze oamenii, să le explice ce trebuie făcut, să fie proactivi, nu să vină producătorii la noi ca să afle ce trebuie făcut pentru a proteja un produs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO