INTERVIU Doru Boştină: Cum recrutează şi cât se munceşte la cea mai mare firmă de avocatură din ţară

Cum se recrutează şi cum arată o zi obişnuită la Boştină şi Asociaţii, firma de avocatură cu cele mai mari încasări din piaţa avocaţială din România, care se află în top 100 firme de avocatură în Europa, într-un interviu ECONOMICA.NET cu avocatul coordonator Doru Boştină. Despre avocatura de business şi miturile ei, despre economie dar şi despre cele mai profitabile arii de practică în acest moment, într-un interviu cu Doru Boştină, unul dintre fondatorii avocaturii de business din România.
Cristina Şomănescu - lun, 10 sept. 2012, 21:10
INTERVIU Doru Boştină: Cum recrutează şi cât se munceşte la cea mai mare firmă de avocatură din ţară

Ce arii de practică au generat în cifră absolută cele mai mari venituri în primul semestru din 2012. Ce pondere estimaţi că are fiecare dintre acestea în cifra de afaceri din primul semestru al acestui an?

Doru Boştină: Aria de practică “Litigii şi Executări Silite” a generat cea mai mare parte a încasărilor în S1, aproximativ un sfert, urmată de aria de practică “Bancar şi Piaţă de Capital” şi cea de “Fiscal”.

Comunicaţii, IT, Gambling:  8,36%;
Privatizare, Concurenţa: 11,06%;
Litigii, Birouri Teritoriu şi Asigurări: 24,85%;
Energie, Petrol, Gaze: 7,84%;
Bancar, Piaţa de Capital: 20,34%;
Autorităţi Publice, Utilităţi, Mediu: 8,19%;
Fiscal: 11,80%.

Cifrele se înscriu în “mediile multi-anuale” ale încasărilor casei noastre de avocatură. Am încercat să menţinem continuu un echilibru între dinamica diverselor arii de practică şi să evităm expunerile pe un domeniu sau altul. Abordarea s-a dovedit corectă mai ales pe fundalul crizei economice şi prăbuşirii unor domenii “hot” (precum “imobiliarele”, de exemplu) la momentul respectiv. Dincolo însă de acest fapt, cifrele de mai sus scot în evidenţă câteva lucruri extrem de interesante, mai ales că ele nu diferă cu foarte mult de cele apărute în presă cu referire şi la alte case de avocatură mari din România.
În primul rând, litigiile sunt în continuare cele mai mari generatoare de venituri pentru avocatura românească, inclusiv pentru avocatura de business.  

În al doilea rând, efervescenţa aparentă a ariei de practică “bancar” ne arată că, de fapt, apele pieţelor financiare sunt departe de a se fi liniştit, în condiţiile în care nu regăsim un procent asemănător în zona de fuziuni şi achiziţii, de exemplu. Mai mult, dacă am corela aceste cifre cu cele relativ modeste înregistrate de aria de practică a “imobiliarelor” am putea spune că aceasta din urmă este mai mult susţinută de sectorul rezidenţial individual şi nu de mari proiecte rezidenţiale/comerciale/logistice şi nici de mari proiecte de infrastructură – atât de necesare relansării economice.    

În al treilea rând, nu e nicio surpriză că pe timp de instabilitate economică aria de practică “fiscal” se găseşte pe podiumul celor mai active arii de practică într-o casă de avocatură “full service”.
 

Care sunt dosarele cu cea mai mare miză pe care le-aţi gestionat în prima jumătate a lui 2012?

Doru Boştină: Nu aş dori să fac disocierea “dosar cu miză” – “dosar fără miză” sau, în aceeaşi logică, între “dosar cu miză mai mare” şi “dosare cu miză mai mică”. Fiecare proiect în parte are o miză enormă pentru oricare din miile de parteneri ai noştri şi acesta este motivul pentru care ei şi-au pus soarta afacerilor lor în mâinile unei case de avocatură de top. Suntem implicaţi în proiecte de zeci şi sute de milioane de euro de care depinde soarta a sute şi mii de locuri de muncă în domeniul energetic sau al petrochimiei, de exemplu; suntem implicaţi în procesele de restructurare şi relansare a unor companii – cu capital privat şi capital majoritar de stat – proiecte, tot aşa, în valoare de zeci de milioane de euro; asigurăm reprezentarea în instanţă în cadrul unor litigii de milioane şi zeci de milioane de euro şi suntem implicaţi în proiecte de milioane de euro în domeniul mediului.  
 
Cum estimaţi că vor evolua afacerile firmei în 2012, comparativ cu 2011, în privinţa cifrei de afaceri şi a marjei de profit?

Doru Boştină: Anul 2011 a fost unul excepţional pentru noi, din toate punctele de vedere, la finalul căruia am înregistrat o cifră de afaceri record de 33,47 de milioane de euro, cele mari încasări anuale înregistrate vreodată de o casă de avocatură din România, cifra care ne plasează în primele top 100 firme de avocatură din Europa. Politica noastră de comunicare în privinţa cifrei de afaceri este de a nu face estimări parţiale, anunţând printr-un comunicat de presă rezultatele finale, imediat ce au fost trimise la fisc. Ceea ce pot spune însă este că suntem în grafic cu încasările până în acest moment şi că în genere, am înregistrat salturi semnificative de creştere o dată la 3-4 ani, cu perioade de creşteri organice şi stabilizare între ele.

Cât se munceşte într-o zi obişnuită la firmă şi cât se lucrează pentru dosare solicitante. Concret, la ce oră începe ziua de muncă, la ce oră de termină, în ce ritm se lucrează?

Doru Boştină: Anecdotic, se spune că orice proiect se întinde exact pe perioada de timp pe care îi este permis să se întindă şi nu pe perioada care îi este alocată. De asemenea, se spune că avocaţii lucrează până târziu în noapte, un mit care bântuie şi în avocatura de business. Am vrut să le infirm pe amândouă şi, ca atare, la “Boştină şi Asociaţii” am încercat să impun un alt model de business, bazat pe raţionalizarea timpului de lucru şi planificarea operaţiunilor, astfel încât avocaţii să aibă timp şi de viaţă personală, ca să spun aşa. Planificarea atentă a lucrărilor şi urmărirea constantă a termenelor intermediare fac ca: lucrările să fie terminate la timp, în parametrii de calitate pe care clienţii îi aşteaptă de la o casă de avocatură de top şi oamenii pleacă acasă la o oră rezonabilă. Nu cred în hei-rup-isme şi în lucruri finalizate la 2 noaptea, doar ca fie predate la termen, cum nu cred că statul după program poate garanta – singur – calitatea pe termen lung a lucrărilor.

Noi am implementat un soft foarte bun prin care putem urmări în timp real stadiul în care se afla un proiect sau un dosar, câte ore s-au lucrat efectiv pentru el, de către cine, care au fost operaţiunile făcute şi cu ce costuri şi, în fine, cât s-a facturat. De asemenea, avem program de lucru “flexi-time” în care ora de plecare e corelată cu ora de sosire, ceea ce nu înseamnă, desigur, că dacă e nevoie, avocaţii noştri nu stau şi până la 2 sau la 3 noaptea sau nu-şi petrec o noapte întreagă la birou ca să termine ce e de terminat. De regulă, acest lucru se întâmplă în proiecte internaţionale, care implică termene pe fusuri orare diferite, revizuiri repetate ale unor clauze în timpul negocierilor, etc. De regulă, programul începe la 8,30 şi se termină la 18,00, cu o pauză de prânz de o oră. Dimineaţa, între 8,30 şi 9,00, avem “momentul de croissant şi cafea” când doritorii se adună pentru “înviorarea intelectuală de dimineaţă”.
În ceea ce mă priveşte, ziua de lucru începe la ora 6,30 cu o “revistă a presei” economice şi a altor publicaţii relevante, la 8,00 sunt deja la birou iar la 8,30 am deja primele întâlniri. Ziua de lucru se termină de obicei cu întâlniri de business la o masă de seară, dar întotdeauna îmi fac timp ca înainte de culcare să citesc ceva.  

Cum recrutează Boştină şi Asociaţii, concret, ce profiluri de candidaţi căutaţi, în termeni de studii, experienţă, abilităţi relevante pentru a fi eligibili să intre în firma de avocatură?

Doru Boştină: Departamentul HR face recrutările pe baza unor proceduri clare şi distincte pentru proaspeţii absolvenţi ai facultăţilor de drept, pentru avocaţii “junior” şi pentru avocaţii cu experienţă. În genere, pentru fiecare anunţ de recrutare, primim în jur de 200-300 de CV-uri. Dintre acestea, o bună parte sunt trimise “de dragul de a aplica”, însă întotdeauna rămân 10 -15 candidaţi foarte buni – din care – mai departe – sunt 3 – 5 avocaţi care sunt invitaţi la interviu. Felul în care ei se prezintă la interviul final este crucial în decizia de a angaja pe unul sau pe celălalt.  

Primul criteriu de selecţie este pregătirea profesională: abilitatea de a găsi soluţii practice la probleme pe care le întâlnim curent în activitate. Toţi aspiranţii la un post de avocat la “Boştină şi Asociaţii” trebuie să demonstreze că ştiu să facă acest lucru, că pot înţelege nu numai aspectele strict juridice, dar şi implicaţiile economice pe care acestea le au. În al doilea rând, punem preţ pe plusvaloare  – “the added value” – pe care o aduc echipei noastre. Făcând o paralelă cu fotbalul, noi nu căutam “rezerve” care să dubleze “titularii” deja existenţi, ci vrem oameni care să aducă ceva nou echipei. Nu în cele din urmă, atitudinea – entuziasmul faţă de ceea ce fac – constituie un criteriu de selecţie în cazul în care avem de ales între doi candidaţi care au punctat egal la celelalte criterii de evaluare.

Suntem în căutare de avocaţi care sunt mai mult decât simpli avocaţi care nu ştiu decât paragrafele de lege. Căutam avocaţi care înţeleg proiecte economice complexe, care au cunoştinţe financiare (chiar dacă elementare) şi care au viziunea “business”-ului pe care trebuie să-l transpună în termenii unui contract.

Spre deosebire de cabinetele mici, care caută „generalişti”, noi avem nevoie de avocaţi specializaţi pe care fie că reuşeşti să îi atragi de la „concurenţă”  – dar pentru onorarii considerabile – fie „îi creşti” singur – o investiţie cu riscurile ei…  Tot aşa, spre deosebire de avocatura tradiţională, consultanţa de business presupune asimilarea unei legislaţii „de nişă” extrem de specializate şi de tehnice. Domeniile bancar, piaţa de capital, IT&C, energie, petrol şi gaze sunt principalele domenii unde formarea unui avocat cu adevărat competent durează mai mult decât media.

În ceea ce priveşte recrutarea avocaţilor seniori, lumea avocaţilor de business e relativ mică iar reputaţia profesională a unei persoane este binecunoscută de colegii de breaslă şi ca atare, recomandarea unui avocat asociat poate să constituie un motiv suficient de puternic pentru a câştiga unui avocat senior o invitaţie la interviu.

Avocaţii juniori trebuie să treacă inerent printr-o serie de teste de cunoştinţe şi aptitudini care sunt similare, probabil, cu cele ale altor case de avocatură de talia noastră.

Pentru studenţi, internship-urile constituie o bună ocazie de a lua contact cu lumea reală în care o parte din ei vor profesa şi – în acelaşi timp – ne oferă nouă posibilitatea să vedem potenţialul unora dintre ei. Sunt cazuri în care acest potenţial este mare şi – într-adevăr – urmărim cu interes evoluţia lor profesională.
În fine, investim, dacă se poate spune aşa, în viitorul acestei profesii prin intermediul programului nostru de CSR – “Bursele Boştină” – patru burse în valoare (fiecare, n. red. ) a 200 de euro lunar, destinate studenţilor din anul IV ai facultăţilor de drept de la Universităţile A.I. Cuza din Iaşi şi Babeş-Bolyai din Cluj şi – respectiv – anii III şi IV de la Universitatea din Bucureşti. Câştigătorii burselor au posibilitatea de a face practică la noi, însă repet, acesta este un program derulat de departamentul de Relaţii Publice şi nu un proiect derulat de departamentul de Resurse Umane pentru recrutarea de noi avocaţi.

Cum au evoluat onorariile firmei din 2008 până azi. Ce s-a schimbat, de ce, cât de profitabilă s-a dovedit schimbarea?

Doru Boştină: Politica de onorarii a rămas aceeaşi în ultimii 4 ani şi nu considerăm că a venit încă momentul revizuirii ei. Situaţia economică generală este încă precară şi ca atare, considerăm că în acest moment este nevoie de stabilitate şi predictibilitate atât a costurilor, cât şi a onorariilor. Am încercat să oferim un plus de rapiditate, un plus de atenţie, un plus de timp la plata facturii, înţelegând că o atitudine flexibilă ne va asigura o relaţie de colaborare pe termen lung.

Cum vedeţi 2013 pentru piaţa avocaţială de business din România?

Doru Boştină: Piaţa avocaturii din România este fragmentată, polarizată şi relativ mică datorită şi faptului că economia românească nu este încă suficient de matură pentru a genera proiecte de valoare mare şi foarte mare (de ordinul a miliardelor şi zecilor de miliarde de dolari) care să trezească interesul firmelor mari de avocatură din lume de a-şi asigura în România mai mult decât un „cap de pod”. Nu cred că lucrurile se vor schimba radical nici în 2013.

De asemenea, se poate observa că în ciuda unor schimbări minore în topurile realizate de diverse publicaţii, acelaşi număr relativ mic de case de avocatură mari realizează cea mai mare parte a veniturilor din piaţă, an de an. Acest lucru se explică prin faptul că resursele umane şi materiale pe care acestea le au la dispoziţie precum şi expertiza acumulată de-a lungul anilor în arii din cele mai diverse ale dreptului comercial le permit să gestioneze proiecte mari şi complexe care, la rândul lor, pot asigura venituri pe măsură ceea ce, mai departe, se transformă în resurse pentru accesarea de noi proiecte mari. Mă aştept ca în 2013 concurenţa între ele să crească, mai ales că nu există semnele unei ieşiri spectaculoase a economiei româneşti din actuala criză şi creşterea semnificativă a investiţiilor în economia reală. Concluzionând, avocaţii de business din România vor fi nevoiţi să se adapteze „din mers” schimbărilor şi să găsească acele strategii care să asigure o întreagă gamă de servicii de asistenţă juridică pentru clienţii lor care se confrunta cu una din cele mai lungi perioade de incertitudini economice din istoria recentă.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Un nou focar de gripă aviară a apărut în nordul Italiei
Un nou focar de gripă aviară a apărut în nordul Italiei
Italia a raportat un focar de gripă aviară înalt patogenă H5N8 într-o fermă comercială de curcani pentru îngrăşat, ...
CNSU a actualizat lista statelor și teritoriilor în funcție de riscul epidemiologic. Belgia, Austria și Grecia au intrat în zona roșie
CNSU a actualizat lista statelor și teritoriilor în funcție de riscul epidemiologic. Belgia, Austria și Grecia au intrat ...
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, printr-o hotărâre, actualizarea listei ţărilor în ...
Julius Meinl renunță la celebrul său logo, care este considerat ca fiind rasist
Julius Meinl renunță la celebrul său logo, care este considerat ca fiind rasist
Julius Meinl, celebra companie furnizoare de cafea şi ceai premium cu sediul central în capitala austriacă, a anunţat ...