1EUR = 4.7669 RON | Bucureşti 16 º

Extern

Interviu Hans Klemm: Achiziţionarea primului sistem Patriot, doar un punct de început în colaborarea România - SUA pe industria apărării

Alocarea de către România a 2% din PIB pentru apărare în următorii 10 ani reprezintă 'o decizie politică dificilă, dar curajoasă', iar achiziţionarea primului sistem Patriot este 'doar un punct de început' în colaborarea cu Statele Unite în domeniul industriei apărării, a declarat, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, într-un interviu acordat Agerpres.

29 sep, 2017 | Agerpres

'Un lucru foarte important în ceea ce priveşte decizia politică luată de România este angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Nu este o decizie doar pentru 2017, este o decizie pentru 10 ani, iar această decizie a fost ratificată de către Parlament. Aceasta este o oportunitate minunată, bazată pe o decizie politică dificilă, dar curajoasă', a afirmat el.

Klemm a vorbit despre preocupările SUA în ceea ce priveşte lupta anticorupţie şi statul de drept în România, despre recenta vizită la Pentagon şi Casa Albă, alături de ministrul Apărării, Mihai Fifor, dar şi despre protestele de la Bucureşti, de la începutul acestui an.

'A fost o minunată demonstraţie, nu doar a unei palete de factori de guvernare, ci şi a rolului individului, cetăţeanului, în sănătatea unei democraţii', a afirmat diplomatul american.

AGERPRES: În iunie, anul acesta, preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu preşedintele Trump, în Statele Unite ale Americii, iar vizita a fost descrisă drept un mare succes. Ne puteţi spune care sunt principalele efecte ale vizitei preşedintelui Iohannis?

Hans Klemm: A fost o vizită de succes nu doar din punctul meu de vedere, ci şi din punctul de vedere al guvernului american, din punctul de vedere al preşedintelui Trump. A făcut acest lucru foarte clar, în comentariile din Grădina cu Trandafiri, în acea după-amiază. A fost prima dată când un preşedinte american a stat alături de un preşedinte român în Grădina cu Trandafiri de la Casa Albă, în aproape 40 de ani. Preşedintele Iohannis a fost primul şef de stat din Uniunea Europeană care să fie invitat de preşedinte la Casa Albă. A fost o reafirmare, în cel mai larg sens, a parteneriatului nostru strategic. Am celebrat a XX - a aniversare, dar am exprimat şi angajamentul celor două ţări de a depune eforturi pentru a găsi moduri de a întări cooperarea strategică. Au trecut doar două luni de atunci, dar unul dintre punctele focale esenţiale ale întâlnirii de la Washington a fost legat de securitate. Statele Unite ale Americii au fost foarte încântate de dorinţa României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. Din iunie, în cele trei luni care au trecut, au fost făcut progrese importante de către România în ceea ce priveşte cooperarea cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, dar şi cu companii private pentru a realiza acest scop, de a cheltui cei 2%. Este probabil cel mai concret rezultat al acelei întâlniri care a avut loc la Washington. Un altul va avea loc în aproximativ două săptămâni, anume misiunea Trade Winds, a companiilor americane ce vor veni în România pe 18 octombrie. Aştept să sprijin această iniţiativă.

AGERPRES: La momentul vizitei, preşedintele Trump a lăudat lupta anticorupţie. În prezent, există noi frământări în România în ceea ce priveşte sistemul judiciar. Aţi exprimat îngrijorările Guvernului Statelor Unite ale Americii ieri (28 septembrie - n.r.). Puteţi vorbi despre modul în care autorităţile române văd discursul SUA pe această temă? Unde aţi găsit un limbaj comun cu ele şi unde nu aţi găsit?

Hans Klemm: Întorcându-ne în iunie, la Washington, preşedintele meu a vorbit atunci foarte favorabil despre rolul pe care preşedintele Iohannis personal l-a jucat în susţinerea luptei anticorupţie şi întărirea statului de drept. Preşedintele Trump a spus, de asemenea, că Statele Unite ale Americii vor susţine mereu lupta anticorupţie din România. În august, ministrul Justiţiei a adus propuneri pentru a reforma sistemul judiciar. Pe 29 august, Statele Unite ale Americii şi-au exprimat îngrijorarea privind acele propuneri, în special asupra efectului pe care ele le vor avea asupra independenţei justiţiei şi asupra selecţiei oficialilor seniori din justiţie. Dar nu am fost singuri în acest demers. Preşedintele Iohannis a vorbit accentuat despre aceste propuneri. Alte autorităţi din sistemul judiciar au vorbit despre îngrijorările lor, Consiliul Superior al Magistraturii s-a exprimat ieri. De asemenea, alţi parteneri internaţionali ai României şi-au exprimat îngrijorarea. Este sarcina autorităţilor române să îşi prezinte punctul de vedere, atât pentru partenerii internaţionali, cât şi pentru comunitatea românilor.

AGERPRES: Ieri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că nu aveţi pregătire în drept, aşadar nu ştiţi cum funcţionează statul de drept în România. Puteţi răspunde la această declaraţie?

Hans Klemm: Are dreptate, nu am studiat dreptul. Totuşi, am pregătire în economie. Munca în economie se bazează pe fapte şi statistici. Îngrijorările noastre referitoare la progresul statului de drept în România nu sunt bazate doar pe sentimente sau pe lipsă de cunoştinţe sau pe ce s-a întâmplat în România. Progresele realizate în România în privinţa luptei anticorupţie, în privinţa eforturilor de a avea un sistem judiciar independent, în privinţa eforturilor de a consolida instituţiile guvernării democratice şi statului de drept sunt foarte apreciate de Statele Unite ale Americii. Iar acest progres poate fi cuantificat. Banca Mondială, spre exemplu, îşi menţine indicatorii pe guvernare pentru orice ţară care face parte din Banca Mondială, inclusiv România. Dacă vă uitaţi la indicatorii lor pe guvernare, sunt şase indicatori, dar doi au implicare directă în această chestiune - monitorizează controlul corupţiei şi statul de drept. Dacă vă uitaţi la statisticile Băncii Mondiale în perioada 2004-2015, care sunt cele mai recente, poziţia României în ceea ce priveşte controlul corupţiei a crescut cu 20%. În ceea ce priveşte întărirea statului de drept, a crescut cu 30%. Aceasta este Banca Mondială. Potrivit Transparency International, un ONG internaţional foarte respectat, care are sediul în Berlin, şi realizează, în fiecare an, sondaje privind percepţia pe care o au oamenii faţă de corupţie în ţara lor, în perioada 2004-2017, România a urcat 30 de locuri în top. S-a îmbunătăţit şi a urcat 30 de locuri. Cred că mai sunt două sau trei ţări care au avut un asemenea parcurs. Aceasta este o cuantificare a îmbunătăţirilor substanţiale în ceea ce priveşte lupta anticorupţie în România şi întărirea statului de drept. Ce îngrijorează Statele Unite ale Americii este faptul că propunerile ce sunt în discuţie ar întoarce România, ar trage înapoi instituţiile judiciare ale ţării, spre un punct în care nu stătea la fel de bine la capitolul anticorupţie şi stat de drept.

AGERPRES: Adică în 2004? Sau...

Hans Klemm: ....

AGERPRES: Vorbind de economie, în curând va avea loc evenimentul Trade Winds, care aduce cea mai mare delegaţie economică americană în România, în octombrie. Care sunt domeniile în care investitorii americani ar dori să se implice?

Hans Klemm: Cred că sunt interesaţi de o paletă largă de sectoare. Companiile cuprinse în Trade Winds reprezintă o arie largă de sectoare de activitate - agricultură, servicii financiare, producţie şi multe altele. Este adevărat, dacă priviţi profilul companiilor care deja au investit în România, avem aceeaşi situaţie: companiile americane sunt implicate în toate sectoarele importante - energie, farmaceutice, companii care vor să îşi consolideze poziţia în sectorul chimic, asamblări auto, dar şi producţie de părţi auto, agricultură. Avem multe sectoare.

AGERPRES: Delegaţia va include şi reprezentanţi ai industriei de apărare?

Hans Klemm: Da. Nu ştiu exact numele companiilor, dar sunt sigur că cel puţin două firme din sectorul de apărare mi-au spus că vor participa ori direct, ori ca sponsori. Acesta este un aspect important în ceea ce priveşte hotărârea României de a creşte cheltuielile în domeniul apărării naţionale. Negocierile guvernului român cu anumite companii americane pentru a îmbunătăţi dotarea armatei continuă, iar companiile americane sunt parte din discuţii şi sunt nerăbdătoare să colaboreze cu industria română de apărare pentru a ajuta la reconstrucţia industriei române.

AGERPRES: Din câte ştiţi, compania ce are de-a face cu sistemul Patriot va fi prezentă?

Hans Klemm: Raytheon. Nu pot confirma. Nu ştiu dacă vor fi aici.

AGERPRES: Pentru că vorbim de sistemul Patriot, ministrul Apărării a anunţat că, până la finalul anului, România va achiziţiona primul astfel de sistem. Puteţi vorbi despre discuţiile ce au avut loc la Pentagon, pe această temă, discuţii la care aţi fost prezent?

Hans Klemm: Am avut privilegiul de a-l însoţi pe ministrul Apărării Fifor atât la discuţiile de la Casa Albă, cât şi la întâlnirea cu secretarul de stat Mattis, săptămâna trecută. În cadrul ambelor întâlniri, discuţiile au acoperit amplu tema cooperării celor două ţări: întărirea sistemelor naţionale de apărare, dar şi statutul nostru de aliaţi în cadrul NATO, ca parteneri de coaliţie pe câmpul de luptă, departe de România, în Afganistan, în Irak, pentru a înfrânge ISIS. Unele dintre teme discutate sunt previzibile. Ambele întâlniri au început cu mesajul de condoleanţe din partea Statelor Unite ale Americii către ministrul Apărării şi către familia caporalului Stoica, ucis în mod tragic în Kandahar. Au avut ca temă şi planurile României de a-şi îmbunătăţi contribuţia la NATO şi de a-şi îmbunătăţi propria apărare, parteneriatul SUA-România, atât în regiunea Mării Negre, dar şi în cadru mai amplu. Atât la Casa Albă, cât şi la Ministerul Apărării, ministrului Fifor i-au fost acordate încurajări puternice pentru a continua angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare.

AGERPRES: Ministrul Fifor a spus că România plănuieşte, de asemenea, să achiziţioneze aeronave F-16. Acesta aspect a făcut, de asemenea, parte din discuţiile cu secretarul Mattis?

Hans Klemm: A fost menţionat, nu a fost o discuţie în profunzime. Cu câteva săptămâni înainte, România a început acest proces cu o scrisoare de solicitare. A cerut SUA să identifice dacă mai are aeronave F-16 care să poată fi cumpărate de către România. Deci acest proces a început, este corect.

AGERPRES: Ministrul Fifor a spus, de asemenea, că secretarul Mattis a adus în discuţie chestiunea luptei anticorupţie în România.

Hans Klemm: Da. Iar ministrul Fifor - am văzut relatarea sa - a descris comentariile secretarului Mattis pe această temă cu multă acurateţe. Este o chestiune pe care secretarul Mattis o abordează deseori, când merge în Congres şi vorbeşte cu senatori sau membri ai Camerei Reprezentanţilor, când este în discuţie colaborarea noastră cu ţări partenere. Şi există întrebările frecvente la care secretarul Mattis trebuie să răspundă, referitor la eforturile ţărilor partenere de a controla fenomenul anticorupţie.

AGERPRES: România este într-o regiune specială, ce include Rusia cu mesajele sale referitoare la NATO. Cum abordaţi acest lucru - implicarea României în NATO şi criticile Rusiei la adresa NATO?

Hans Klemm: Ameninţarea adusă de Rusia a fost, de asemenea, o temă de discuţie în Washington, la întâlnirile la care l-am însoţit pe ministrul Fifor. Vorbim de o îngrijorare crescândă a Statelor Unite ale Americii. Nu are de-a face doar cu atitudinea agresivă pe care Rusia o are pe graniţa vestică, deci pe flancul estic al alianţei NATO, inclusiv aici, în regiunea Mării Negre. Este vorba şi de ceea ce Rusia a făcut la nivel intern, în Statele Unite, comportamentul din timpul alegerilor noastre naţionale, anul trecut. Vrem să implicăm ţări precum România, dar şi alte ţări din Europa, în studierea activităţilor Rusiei - acţiunile hibride, acţiunile din media străine - în îmbunătăţirea monitorizării acestor activităţi, cum putem schimba informaţii pe aceste teme. Aceste discuţii au loc şi cu România, foarte mult.

AGERPRES: Rusia a avut un discurs dur şi cu privire la diplomaţii americani din această ţară. Cum abordează SUA ameninţările Rusiei? Vladimir Putin a spus că va expulza diplomaţi americani.

Hans Klemm: Nu doar că a spus-o, a şi făcut-o. Din nefericire a fost o consecinţă a acţiunilor Rusiei de implicare în alegerile naţionale în 2016. Înainte de finalul mandatului său, preşedintele Obama a luat câteva măsuri pentru a sancţiona Rusia pentru ce a făcut în timpul alegerilor. Şi, cum se întâmpla în cele mai rele momente ale Războiului Rece, Rusia a decis să riposteze la acţiunile Statelor Unite. Cred că asta s-a întâmplat vara aceasta, când au anunţat foarte tăios micşorarea numărului de diplomaţi americani, dar şi de personal care ar putea lucra la misiunile noastre din Rusia.

AGERPRES: Cum se modifică mesajul diplomatic al SUA în contextul provocărilor mondiale precum Brexit, criza din Coreea de Nord, criza din Qatar?

Hans Klemm: Aş vrea să subliniez continuitatea din domeniul afacerilor externe şi al diplomaţiei nu doar în lumina evenimentelor recente, dar de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Mă refer la importanţa acordată continuu alianţelor noastre, în special NATO. Iar aici subliniez un alt eveniment important, ce a avut loc în Grădina cu Trandafiri, la conferinţa de pe 9 iunie, când o jurnalistă română l-a întrebat pe preşedintele meu despre angajamentul pentru NATO şi articolul 5. El a spus foarte clar că Statele Unite îşi asumă angajamentul faţă de NATO şi articolul 5 care vorbeşte despre obligaţia ţărilor aliate de a se apăra reciproc.

În ceea ce priveşte situaţia din Coreea de Nord, alianţele noastre cu Coreea de Sud şi Japonia şi-au demonstrat importanţa în a răspunde ameninţării nucleare în creştere. De asemenea, şi în Orientul Mijlociu. Prima vizită a preşedintelui Trump a fost în Orientul Mijlociu, iar acolo nu doar a subliniat relaţiile noastre de parteneriat-cheie, dar a evidenţiat şi angajamentul nostru foarte puternic faţă de Israel. Dacă vedeţi declaraţiile preşedintelui, vicepreşedintelui, ale secretarului de stat pentru Apărare, ale membrilor Congresului, o să vedeţi angajamentul de a întări securitatea, alături de partenerii noştri. De asemenea, promovăm prosperitatea americană, alături de partenerii noştri. Acesta sunt componentele-cheie ale politicii externe americane.

AGERPRES: Faptul că preşedintele Trump a evidenţiat angajamentul SUA faţă de articolul 5 a fost văzut ca o ameninţare de către Rusia?

Hans Klemm: Nu pot vorbi pentru ruşi, dar cred că reafirmarea angajamentului SUA faţă de articolul 5 a fost un semnal solid că SUA vor rămâne un membru foarte puternic al alianţei NATO şi îşi vor menţine legăturile cu parteneri-cheie precum România.

AGERPRES: La începutul acestui an, în timpul frământărilor legate de schimbările din justiţie, AmCham a trimis o reacţie oficială referitoare la îngrijorările pe care le avea. Puteţi vorbi despre relaţia dintre stabilitatea luptei anticorupţie şi mediul economic, investitorii străini?

Hans Klemm: Când intru în dialog cu companii americane, dar şi companii româneşti despre ce este important pentru îmbunătăţirea climatului de investiţii - pe lângă resursele naturale şi forţa de muncă - discuţia virează repede spre politicile publice. Există o dorinţă puternică de stabilitate, predictibilitate, transparenţă în ceea ce priveşte politicile publice, dorinţa de a consulta toţi actorii implicaţi, consultări de bună-credinţă cu toţi ce implicaţi, inclusiv comunitatea de afaceri. Toţi aceşti factori sunt foarte importanţi pentru investitorii care doresc să aducă noi investiţii în România sau să îşi mărească investiţiile aici. Statul de drept, deoarece este cadrul în care se rezolvă dispute, este foarte important. Angajamentul ţării în lupta anticorupţie este, de asemenea, esenţial pentru o economie sănătoasă şi o creştere sustenabilă. Acest lucru a fost menţionat în comentariile preşedintelui Trump când s-a întâlnit cu preşedintele Iohannis: lupta anticorupţie nu este bună doar pentru a asigura justiţia într-o ţară. Ea contribuie, de asemenea, la un climat pozitiv de afaceri. Acest aspect a făcut parte şi din discuţia dintre secretarul de stat Tillerson şi preşedintele Iohannis, la Washington, în iunie.

AGERPRES: Aţi avut discuţii cu autorităţile române, în special cu membrii Guvernului, în momente critice. Unde credeţi că există o lipsă de comunicare în dialogurile cu ei? Pentru că există mesaje diferite, transmise dintr-o parte în alta, după întâlnirile dumneavoastră cu ei.

Hans Klemm: Eu simt - şi nu doar azi, ci de când mi-am început mandatul de ambasador al SUA în România - că am avut posibilitatea să am discuţii foarte deschise cu fiecare politician român. Au fost foarte generoşi cu accesul pe care mi l-au oferit. M-am bucurat de discuţii deschise şi oneste. Oamenii care urmăresc practica diplomatică ştiu că, atunci când un diplomat spune că a avut discuţii deschise şi oneste, înseamnă că au fost exprimate şi dezacorduri. Este datoria mea de ambasador al SUA să transmit cât se poate de direct viziunea guvernului ţării mele când vedem evoluţii ce ar putea avea impact direct asupra SUA sau ar putea afecta negativ parteneriatul strategic pe care îl avem cu România. Aşa că mă bucur de deschiderea pe care au arătat-o reprezentanţii guvernului român, dar şi ai societăţii române în cei doi ani de mandat în România.

AGERPRES: Ieri aţi vorbit despre ce aţi învăţat în misiunea dumneavoastră în Afganistan, unde v-aţi ocupat de statul de drept. Aţi spus că aţi văzut cât de important este rolul politicilor guvernamentale în colaborarea societăţii civile cu diverse instituţii. Simţiţi că acesta este cazul şi în România?

Hans Klemm: Cred că da. Cea mai bună expresie a acestui fenomen este ce s-a întâmplat în ianuarie şi februarie anul acesta, cu încurajarea societăţii civile, dar şi prin reacţia directă a publicului român. Acestea au devenit atât de vizibile, într-o manieră ce a devenit o inspiraţie, nu doar pentru alţi români, dar şi pentru prieteni ai României din comunitatea internaţională. A fost o minunată demonstraţie, nu doar a unei palete de factori de guvernare, ci şi a rolului individului, cetăţeanului, în sănătatea unei democraţii. Am avut oportunitatea să citesc Alexis de Tocqueville, un jurnalist francez de acum 200 de ani, care a călătorit în Statele Unite ale Americii la începuturile democraţiei noastre. Cu un minunat simţ al observaţiei, a scris o carte minunată despre dezvoltarea democraţiei în Statele Unite. Una dintre concluziile sale este că sănătatea unei democraţii nu stă doar în instituţiile guvernamentale, ci probabil mult mai important în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor guvernamentale este rolul individului într-o democraţie de a se asocia, de a-şi aduce contribuţia la binele public. Citind asta, mi-am amintit imediat de evenimentele din ianuarie şi februarie din Romania. Acestea au fost foarte... nu putea exista o reprezentare mai puternică a ceea ce spunea de Tocqueville despre sănătatea democraţiei americane, iar acum era vorba de mărturia sănătăţii democraţiei române - să fie atâţia indivizi care îşi exprimă îngrijorările cu privire la cursul guvernării.

AGERPRES: Întorcându-ne la cooperarea România-SUA în domeniul apărării, cum o vedeţi după momentul în care România va achiziţiona primul sistem Patriot?

Hans Klemm: Este doar un punct de început. Un lucru important în ceea ce priveşte decizia politică luată de România este angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Nu este o decizie doar pentru 2017, este o decizie pentru 10 ani, iar această decizie a fost ratificată de către Parlament. Aceasta este o oportunitate minunată bazată pe o decizie politică dificil,ă dar curajoasă. Dar este o oportunitate pentru România să investească în apărarea naţională pentru a promova rezilienţa naţională a ţării, pentru a îmbunătăţi abilitatea armatei sale să opereze alături de aliaţii săi în NATO şi să se asigure că sistemele sale de apărare sunt moderne şi la cel mai înalt nivel tehnologic şi care sunt complementare altor sisteme de apărare ale aliaţilor în eforturile de apărare şi descurajare faţă de toate ameninţările semnificative. Nu doar Rusia, există ameninţări teroriste din afara NATO, ameninţări ce privesc securitatea cibernetică, crima organizată. Pentru noi, faptul că România îşi va îmbunătăţi dotările armatei în următorii 10 ani este foarte semnificativ.

AGERPRES: Ministrul Fifor a spus că au fost discuţii legate de cumpărarea sistemului Patriot şi mentenanţa acestuia pe teritoriul României. Putem vorbi şi de o colaborare industriilor de apărare între SUA şi România?

Hans Klemm: Da, este ceva ce a fost spus nu doar de ministrul Fifor, ci şi de predecesorii săi - Tudose, Grindeanu, dar şi Cioloş. În contextul în care România cheltuieşte 2 % din PIB pentru Apărare, în mod natural, doreşte să vadă banii aceştia investiţi în propria industrie de apărare. Este de înţeles, este ceva ce orice ţară şi-ar dori, iar companiile americane ce lucrează în sectorul de apărare cunosc aceste intenţii. Ce am auzit şi de la reprezentanţi ai companiilor americane de apărare, dar şi de la reprezentanţi ai guvernului român este că discuţiile se desfăşoară foarte bine.

AGERPRES: Ultima întrebare este legată de Trade Winds, care are loc săptămâna viitoare. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest eveniment să fie descris ca fiind unul de succes?

Hans Klemm: Probabil nu vom putea detecta succesul timp de luni sau de ani. În primul rând, este vorba de o misiune comercială, nu este vorba de o misiune de investiţii. Majoritatea companiilor vin în România pentru a căuta parteneri în comunitatea română de afaceri pentru a îmbunătăţi vânzările bunurilor şi serviciilor americane. Uneori, vânzările merg într-o direcţie, iar câteodată urmează şi investiţii. La conferinţa Trade Winds în sine unul din aspectele importante pe care sperăm să le facilităm este să avem întâlniri de tipul 'business to business', anume dezvoltarea de parteneriate între companii române şi americane. Acesta este al zecelea an în care SUA susţine un eveniment Trade Winds şi se petrece pentru a doua oară în zona Europei Centrale şi de Est. Potrivit statisticilor pe care le-am accesat, în această perioadă de 10 ani au fost înregistrate schimburi de miliarde de dolari între participanţii americani şi partenerii pe care i-au întâlnit. Deci acesta este scopul, ca peste timp - nu se va întâmpla peste noapte - ca peste luni sau săptămâni, ani, să existe o prezenţă mai mare a serviciilor şi companiilor americane aici, în România.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO