INTERVIU Jurconi, PRO AGRO: Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps. Pierderile fermierilor depăşesc 150 milioane de euro

Anul 2014 a fost unul dificil pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu, pagubele estimate până în prezent reprezentând în jur de 150 - 200 de milioane de euro, afirmă preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe 'PRO AGRO', Alex Jurconi, într-un interviu acordat Agerpres.
Economica.net - lun, 15 dec. 2014, 13:43
INTERVIU Jurconi, PRO AGRO: Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps. Pierderile fermierilor depăşesc 150 milioane de euro

Acesta consideră că formele directe de ajutor de stat sunt singurele soluţii pentru redresarea sectorului zootehnic, disponibile atât în plan european, cât şi naţional.

Alex Jurconi vorbeşte despre ‘proiectele de anvergură naţională’, care aşteaptă să fie demarate, respectiv despre Proiectul Fondului Mutual şi, în egală măsură, despre cel al Legii Camerelor Agricole, dar şi despre reducerea TVA la carne şi produse din carne.

Agerpres: Cum a fost anul 2014 pentru fermierii români?

Alex Jurconi: Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilităţile noastre de export cu ţările terţe. Era un venit de care fermierii români şi, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activităţi comerciale. Luna august aduce ‘boala limbii albastre’, care frânează şi mai mult capacităţile noastre de comerţ cu animale vii. Sigur că viitorul este al produselor procesate şi al cărnii, dar, atunci când ai o bază comercială importantă de export de animale vii, de ce să o anulezi dintr-o dată pentru a face loc unor proiecte care nu sunt încă implementate?!

AGERPRES: Au fost evaluate pierderile crescătorilor de animale din cauza suspendării exporturilor de animale vii în ţările Orientului Mijlociu?

Alex Jurconi: S-au făcut evaluări şi este vorba de sute de milioane de euro. Deşi nu întotdeauna sunt în concordanţă datele statistice ale ministerului cu cele pe care le deţinem noi, estimez că tot acest export reprezintă în jur de 150 – 200 milioane de euro. Acesta este impactul, în acest moment, al absenţei comerţului cu animale vii în ţările terţe. Dacă adăugăm şi criza cărnii de bovine, apărută la începutul anului 2013, care ne-a scos din piaţă din cauza crizei cărnii de cal şi, dacă mai adăugăm importantul impact al embargoului rus asupra pieţei cărnii de porc, care a făcut ca preţurile să se prăbuşească în România, la producători, cu peste 30%, avem în faţă un an dificil pentru zootehnie. Noi am reacţionat împreună cu membrii noştri şi am afimat că, în lipsa unor măsuri concrete de suport, sectorul poate să intre în colaps în următoarele luni.

AGERPRES: Ce soluţii vedeţi în aceste moment pentru fermierii români?

Alex Jurconi: Formele directe de ajutor de stat. Acestea sunt soluţiile. Altele nu există. Aş dori să inventez altele, dar nu există. Ele sunt disponibile şi în plan european, dar sunt disponibile şi în plan naţional. Să nu uităm că bunăstarea animalelor, această măsură atât de aplaudată, este o compensare de costuri şi nu o formă de subvenţie sau de suport acordată crescătorilor de animale şi, în speţă, în sectorul porcului. Există discuţii pe care administraţia română le poartă cu Bruxelles în sensul găsirii unor soluţii de compensare a acestor pierderi, pe româneşte, de aprobare a unei scheme de ajutor de stat pentru anul viitor pentru sectoarele bovine, ovine, porcine. Sectorul avicol în acest moment este şi el la limita supravieţuirii, deoarece a fost indirect influenţat de embargoul rusesc. La fel şi cel de creştere a porcului. Procesarea, de asemenea, se bucură în acest moment de piese congelate din import la un preţ mai mic decât aşa cum le cumpăra în urmă cu şase luni, însă această uşoară relaxare apărută de două-trei luni, de când preţurile în piaţa porcului s-au prăbuşit, nu creează suficiente rezerve pentru a compensa pierderile uriaşe acumulate în trecut.

Pe sectorul vegetal, situaţia a fost, de asemenea, dificilă.
O uşoară relaxare cred că a existat, însă, pe piaţa procesatorilor de cereale şi mă refer la morari şi la cei din panificaţie, odată cu introducerea TVA de 9% în 2013. Aici, pe tot lanţul pâinii şi produselor cerealiere, au existat acumulări importante de bani, care au rămas în buzunarul cetăţenilor prin reducerea TVA de la 24 la 9% şi care se regăsesc azi în consum.

Fermierii, cultivatori de cereale, de asemenea, clamează preţuri mici la producţii mari. În contrabalans, situaţia este aproximativ aceeaşi cu cea din anul precedent şi, cu toate acestea, există un număr de proiecte de anvergură naţională care, în acest moment, lăsând la o parte situaţiile specifice, încă îşi aşteaptă rezoluţia.

AGERPRES: Despre ce proiecte de anvergură naţională vorbiţi?

Alex Jurconi: Este vorba de proiectul Fondului Mutual şi în egală măsură de proiectul Legii Camerelor Agricole, pentru că există discuţii în legătură cu schimbarea Ordonanţei 58 şi a Legii de aprobare 122. La fel şi consorţiul agroalimentar, respectiv reprezentativitatea şi reprezentarea la Bruxelles şi, sigur, exemplele pot continua, dar acestea sunt proiecte importante pentru agricultură.

AGERPRES: Sunteţi membri în organizaţiile europene ale producătorilor agricoli – COPA-COGECA. Fermierii români au susţinere din partea organizaţiilor europene pe problemele specifice? Nu mă refer neapărat la susţinere financiară.

Alex Jurconi: Suntem membri în COPA-COGECA de un de an de zile. Am avut susţinere totală din partea lor pe orice subiect. Odată ajunşi acolo, orice structură de producători este susţinută. Din păcate, nu s-a rezolvat încă problema cotizaţiei. Suntem în dialog cu administraţia şi legislativul pentru a identifica o soluţie. Această soluţie a fost găsită, însă nu este legiferată. Sperăm într-o rezolvare cât de curând. COPA-COGECA ne-a suspendat dreptul de participare la şedinţele grupului de lucru, până când nu găsim o soluţie financiară pentru plata cotizaţiei.

Rămânem în continuare în familia europeană a fermierilor, dar nu putem avea acces la grupurile de lucru. Cotizaţia este o sumă importantă de circa 400.000 de euro pe an, însă şi România este un stat agricol important, este o putere agricolă şi suntem priviţi ca o putere agricolă. Suntem în grupul celor 7 state agricole puternice din Europa. Dar şi acolo există cotizaţii pe măsură. Noi plătim la fel ca francezii, polonezii sau nemţii….Repet, nu putem spune că situaţia s-a rezolvat, dar, din fericire, există soluţii, există şanse şi viziune în legătură cu acest proiect.

AGERPRES: Aţi amintit de proiectul Fondului Mutual. De ce există întârzieri?

Alex Jurconi: Fondul Mutual PRO AGRO este înfiinţat, însă, la începutul lunii octombrie, Ministerul Agriculturii a schimbat regulile jocului. Noi ne-am înfiinţat pe baza unei legi pe care ministerul a modificat-o în substanţă, nu în nuanţă, şi asta ne face să reconsiderăm dorinţa noastră de participa la Fondul Mutual în continuare. Ne gândim foarte serios dacă să ne mai înfiinţăm sau nu, pentru că, aşa cum arată modificarea legislativă, este complet nesustenabilă.

AGERPRES: Care sunt, de fapt, modificările la care vă referiţi? Ce schimbări atât de dramatice au făcut autorităţile încât aţi decis să renunţaţi?

Alex Jurconi: De exemplu, s-a schimbat forma de organizare: organizaţie guvernamentală, asociaţie versus fundaţie cu membri fondatori. Au schimbat modul de avizare şi preavizare, au introdus Autoritatea de Supraveghere Financiară /ASF/, cu care, în treacăt fie spus, noi nu avem nimic, dar nu a fost iniţial în lege şi asta face ca toată structura să fie schimbată. Au schimbat obiectul de activitate al Fondului Mutual, au schimbat complet viziunea în legătură cu proiectul. Este o schimbare de substanţă şi, în orice caz, noi am tras pe dreapta în ceea ce priveşte Fondul Mutual, până când se va lămuri problema legislativă. Când se va lămuri, o să avem nişte amendamente şi probabil că o vom lua de la capăt.

AGERPRES: Recent, Federaţia PRO AGRO a fost validată ca membru în Consiliul de Export. Cât de important este acest lucru pentru fermierii români?

Alex Jurconi: Federaţia este membru de trei săptămâni, membru invitat, iar membru titular este ROMALIMENTA cu care avem un parteneriat solid, în materie de reprezentare a intereselor în cadrul Consiliului de Export. Pentru noi înseamnă că în deciziile care privesc agricultura şi industria alimentară, unde noi suntem reprezentativi conform legii, alături de ROMALIMENTA, vom lua cele mai importante hotărâri în ceea ce priveşte viitorul de export al membrilor noştri, respectiv acces la târguri şi expoziţii, finanţarea unor activităţi specifice, politici de export la care vom contribui prin viziune şi nu în ultimă instanţă, relaţii cu ceilalţi jucători din piaţă.

AGERPRES: În 13 decembrie a intrat în vigoare o directivă europeană privind etichetarea alimentelor. Cum au primit producătorii acest regulament care implică costuri suplimentare. Vom vedea majorări de preţuri la produsele alimentare din acest motiv?

Alex Jurconi: Noul regulament prevede anumite elemente care ţin de etichetarea nutriţională, care sunt obligatorii, fiind vorba de un regulament european. Induce ceva costuri suplimentare, dar cred că este un cost marginal. Se va vedea 0,5% – 1% în preţuri. Nu este puţin, însă consumatorii au cerut-o şi tot ei sunt cei care şi-au asumat costurile, cu toate că un studiu european făcut acum doi ani afirma că, în general, consumatorii europeni solicită elemente suplimentare de siguranţă alimentară, pentru care, însă, nu sunt pregătiţi să plătească costurile. Avem sentimentul că este o măsură dorită pentru care consumatorul chiar va plăti preţul.

AGERPRES: Susţineţi reducerea TVA la produsele bio în 2015?

Alex Jurconi: Este binevenită o cotă redusă de TVA la produsele bio; are un efect marginal. Privim cu simpatie demersul, dar nu rezolvă problema evaziunii fiscale. În schimb, poate fi şi un lucru periculos, o nouă buclă de escrocherie de rang naţional, pentru că în momentul în care cineva vinde cu 9% produse bio şi ţine în mână un certificat de atestare care costă 1.500 sau 3.000 de euro evident că o să găsim inclusiv salam de vară bio. Asta este temerea mea.

AGERPRES: Care sunt obiectivele Federaţiei PRO AGRO pentru anul 2015?

Alex Jurconi: 2015 va fi pentru noi anul consolidării, este al treilea an de viaţă al PRO AGRO, federaţie renăscută din cenuşa Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR). Pentru noi există o serie de proiecte importante care se cer a fi finalizate, respectiv consolidarea poziţiei noastre europene la Bruxelles, la COPA-COGECA, de asemenea ducerea la bun sfârşit a proiectului privind reducerea TVA la carne şi produse din carne, derivarea şi includerea în acest proiect şi a altor grupe de produse alimentare. Milităm pentru toate produsele alimentare, iar TVA la carne şi produse din carne este doar primul pas. Cred că proiectul ar trebui să se cheme ‘Taie TVA la toate produsele alimentare’, dar suntem conştienţi că nu poate fi făcut acest lucru decât în etape. Trebuie o analiză hotărâtă, profundă şi nu toate sectoarele sunt pregătite să furnizeze date.

Apoi, lămurirea situaţiei Fondului Mutual, care este un proiect uriaş pentru noi toţi. De asemenea, cred că ar trebui să discutăm odată de un proiect larg şi mai puţin popular pentru agricultori, respectiv despre microcreditarea din agricultură. Noi am anunţat intenţia de constitui un fond de microcreditare pentru agricultură şi mă refer în speţă la fermele de familie.

AGERPRES: În câteva cuvinte, cine este Federaţia PRO AGRO?

Alex Jurconi: Este o federaţie naţională consacrată din punct de vedere juridic la nivel de reprezentativitate naţională pe sectoarele agriculturii şi industriei alimentare, reunind peste 2.000 de societăţi comerciale de dimensiuni mari şi medii. Deţinem în portofoliu peste 20% din suprafaţa agricolă a ţării şi acoperim, practic, toate ramurile de activitate ale agro-industriei româneşti, fiind, probabil al treilea generator de Produs Intern Brut în ansamblul economiei naţionale agricole.

Te-ar mai putea interesa și
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele două proiecte finalizate deja la noi. Interviu cu John Stuart, CEO DRI
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele ...
John Stuart este CEO al  DTEK Renewables International (DRI), divizia de regenerabile a conglomeratic energetic ucrainean DTEK, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. DRI este din ce......
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024, ...
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila, distribuitorul pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, a finalizat tranzacția ...
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași (ATB) vrea să își crească productivitatea cu 25% până în 2030 cu ajutorul accelerării procesului ...