INTERVIU Ovidiu Ghiman, Telekom: Ne aşteptăm să creştem şi în 2018 în zona de business. Cuvântul cheie este stabilitatea

Ofertele cu internet nelimitat au adus o gură de aer proaspăt pentru Telekom România în trimestrul al patrulea al anului trecut pe segmentul de produse şi servicii destinate companiilor, iar tendinţa va continua şi în 2018 şi va contribui la creşterea afacerilor, anticipează Ovidiu Ghiman, director executiv comercial pe segmentul business în cadrul grupului de companii Telekom România, parte a gigantului german Deutsche Telekom.
Economica.net - joi, 25 ian. 2018, 22:12
INTERVIU Ovidiu Ghiman, Telekom: Ne aşteptăm să creştem şi în 2018 în zona de business. Cuvântul cheie este stabilitatea

ECONOMICA.NET a vorbit, luni, 22 ianuarie, la sediul Telekom din Bucureşti, cu Ovidiu Ghiman despre aşteptările companiei pentru 2018 pe zona de business-to-business, principalele motoare de creştere, dar şi despre cele mai importante probleme pe care se aşteaptă să le întâmpine în acest an.

Telekom anticipează că ofertele convergente fix-mobil-cloud cu trafic de date nelimitat, sub brandul Business Freedom, vor atrage şi anul acesta mai multe companii mici şi mijlocii în portofoliul grupului. Totodată, impactul noului Regulament General de Protecţie a Datelor din UE, care va intra în vigoare în luna mai, se numără printre priorităţile mediului de afaceri în acest an, în special în sectorul financiar-bancar.

Telekom are aşteptări importante şi în zona de smart city, unde ar trebui să se concretizeze câteva proiecte după pregătirile din 2017. Compania speră şi la lansarea unor proiecte IT de transformare digitală la nivelul administraţiei centrale.

„Am încheiat anul 2017 foarte bine din toate punctele de vedere, am avut creştere şi pe zona de servicii standard, şi pe zona de ICT. Cea mai mare creştere pe zona de servicii standard, dacă vorbim despre servicii mobile, a venit cu siguranţă în ultima parte a anului, după ce am lansat oferta nouă. Oferta a fost foarte bine primită de clienţi. N-am rămas în stadiul unei poveşti de marketing, în care noi venim şi spunem că creem o revoluţie în piaţă, ci clienţii chiar au perceput această revoluţie atât prin prisma beneficiilor pe care le-au primit cât şi prin prisma preţului.

În decembrie 2017, la o lună de la lansarea abonamentelor Freedom, Telekom și-a dublat volumele de vânzări în rândul clienților business, precum și numărul de companii care au ales să se porteze în rețeaua Telekom”.

Compania a oferit, în decembrie, tuturor clienţilor de business posibilitatea de a testa internetul nelimitat 4G, indiferent dacă aveau sau nu abonamentul Freedom. Campania a fost extinsă pe 23 ianuarie către toate firmele, indiferent de furnizorul actual de servicii de comunicaţii, care îşi pot activa gratuit, pentru 30 de zile, o cartelă SIM cu 2GB de net 4G.

„Pe zona de ICT, am avut creştere pe absolut toate produsele şi soluţiile pe care le vindem, atât pentru companiile mici cât şi pentru cele mari. Aş spune că a crescut în primul rând partea de servicii livrate din cloud. Am văzut în zona de Software as a Service o dinamică interesantă, şi în contextul dorinţei noastre de a ajuta cât mai multe companii să migreze către digitalizarea afacerilor. Având o preocupare în această direcţie şi mergând către ei cu soluţii aplicate pe fiecare verticală, am văzut o creştere. E bine că şi forţa noastră de vânzări a sprijinit acest concept şi, atunci când se duc să vorbească cu clientul, nu vorbesc doar de oferta Freedom, ci de o abordare integrată servicii fix-mobil şi ICT, iar lucrurile acestea s-au văzut”, a declarat executivul Telekom.

Smart City

Reprezentanţii companiei au avut anul trecut discuţii cu 70-80 de primării din ţară pentru eventuale proiecte de smart city, iar cele mai interesate sunt oraşele mari, care au şi cele mai mari probleme ce ar putea fi ameliorate de tehnologie, de la trafic la managementul deşeurilor şi iluminatul public.

„O altă zonă interesantă din perspectiva evoluţiei în 2017 a fost partea de soluţii pentru administraţia locală. Deşi nu au pornit încă foarte multe licitaţii, discuţiile pe care le-am avut ne-au încurajat că lucrurile se vor mişca accelerat în 2018-2019 (…) Am avut foarte multe discuţii pozitive de prezentare a soluţiilor, discuţii din care să înţelegem care sunt planurile administraţiei locale, şi eu cred că în 2018 şi 2019 lucrurile vor evolua foarte interesant „, a mai afirmat Ovidiu Ghiman.

Din ce discuţii am avut până acum pe smart city, Bucureştiul şi cele mai mari 10 oraşe după mărimea populaţiei sunt cele mai active şi mai interesate. Cumva, ei au şi cele mai mari probleme, pentru că o componentă care e tot timpul pe masă este cea de transport inteligent. Sau cea de management a deşeurilor, de iluminat public inteligent. Şi atunci cu cât e localitatea mai mare, populaţia mai mare, aceste probleme sunt mai importante. Noi am avut discuţii până acum cu 70-80 de primării. Există interes şi din partea unor localităţi mai mici şi ne aşteptăm ca lucrurile să se întâmple şi acolo.

Cred că am trecut de punctul în care lumea vorbeşte de smart city doar pentru că e interesant să vorbeşti despre asta. Au existat discuţii despre care sunt beneficiile pentru cetăţeni, cum îmbunătăţeşti viaţa oraşului, cum îmbunătăţeşti interacţiunea între cetăţeni şi administraţia locală. Administratorii localităţilor respective îşi doresc să implementeze aceste proiecte pentru că vor să vadă un impact pozitiv cât mai rapid în comunitatea locală”.

În privinţa digitalizării administraţiei centrale, Ghiman consideră că este nevoie de stabilitate în actul de guvernare pentru a se ajunge la decizii concrete şi proiecte implementate.
„Din punctul meu de vedere, stabilitatea este importantă, pentru că atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la nivelul administraţiei locale, trebuie ca cineva să ia deciziile.
Stabilitatea guvernului este foarte importantă atunci când vorbim de proiectele IT transformaţionale la nivelul administraţiei centrale. Într-adevăr, acolo nu s-au întâmplat prea multe lucruri în 2016-2017. Există foarte multe aşteptări să se întâmple în 2018-2019 şi stabilitatea guvernului este critică tocmai pentru că e nevoie ca cineva să ia decizia de a porni proiectele şi de a le executa”, spune directorul Telekom.

Privat versus stat

Compania anticipează că investiţiile derulate în acest an de entităţi din sectorul public, fie că vorbim de administraţia centrală, fie de primării, vor fi mai mari decât sumele alocate de sectorul privat, chiar dacă 2018 este anul intrării în vigoare a Regulamentului de Protecţie a Datelor din UE.

„Avem aşteptări de investiţii şi din privat şi din public. Mă aştept ca toată presiunea pe care o aduce directiva GDPR să creeze în piaţă un val de oportunităţi de business, pentru că nu vorbim doar de evaluarea nivelului de compliance din punct de vedere proceduri interne, ci şi de modul în care sistemele informatice ale companiilor respective sunt în măsură să gestioneze datele clienţilor şi să capteze dorinţa clientului de a folosi într-un fel sau altul datele respective. Companiile mari şi foarte mari vor resimţi presiune, în diverse sectoare.
Ne aşteptăm la investiţii în IT şi din partea companiilor din zona de energie şi sunt câteva licitaţii mari în pregătire.

Dacă ne uităm la sectorul public, sunt două tipuri de proiecte pe care le aşteptăm: proiectele smart city şi proiectele IT mari de transformare la nivelul administraţiei centrale, dar care au legătură cu stabilitatea factorului de decizie.

În măsura în care vom avea schimbări dese, nu ştim în ce măsură aceste schimbări vor afecta viteza de derulare a licitaţiilor, de implementare a proiectelor şi aşa mai departe. Mă aştept în 2018 să avem investiţii semnificative şi în privat şi în sectorul public, dar din perspectiva sumelor mă aştept în continuare ca investiţiile din sectorul public să fie mai mari„, a explicat Ghiman.

Digitalizare

Oportunităţile din România pe zona de digitalizare, de transformare IT, sunt antrenate atât de îmbunătăţirea serviciilor pe care companiile le pot oferi clienţilor, cât şi de eficientizarea proceselor interne, şi funcţionează totodată ca o poliţă de asigurare faţă de evoluţiile tehnologice viitoare.

„Există un proiect de transformare IT mare, o companie din energie care doreşte să se mute de la un model de business on premise la unul în cloud. Şi aici beneficiile unui model de business în cloud au legătură cu cine face investiţia în tehnologie, cu modul în care te protejează acest model de business de evoluţiile tehnologice viitoare, şi cu o chestiune de business foarte importantă, şi anume pay as you grow. Plăteşti strict pentru cât ai nevoie astăzi, şi atunci când te dezvolţi şi ai nevoie de capacităţi suplimentare pur şi simplu îi ceri furnizorului tău să aloce mai multe resurse.

O altă chestiune care se urmăreşte, dacă vorbim de update-uri tehnologice, se vorbeşte foarte mult de digitalizare. Companiile se uită la cum pot să crească gradul de digitalizare pentru a creşte eficienţa produselor interne şi pentru a servi clientul diferit.

Un al treilea subiect, tot în contextul discuţiilor despre migrarea de la on premise la cloud, este outsourcing-ul unor activităţi care se desfăşoară acum intern către alţi furnizori”, spune Ovidiu Ghiman.

Cybersecurity

Odată cu digitalizarea, cresc riscurile de securitate cibernetică. Ghiman dă asigurări că sistemele companiei, atât cele interne, cât şi cele puse la dispoziţia clienţilor, nu au fost afectate de vulnerabilităţile dezvăluite în ultima perioadă.

„Deutsche Telekom are la nivel internaţional un focus foarte mare atât pe implementarea unor arhitecturi în ceea ce priveşte sistemele pe care le folosim noi pentru a ne servi clienţii la cele mai înalte standarde de securitate, dar şi o preocupare foarte mare pentru a face cât mai transparent pentru clienţii din piaţă care sunt riscurile care apar şi cum putem noi, cu tehnologiile pe care le gestionăm, să protejăm afacerile clienţilor.

În Germania, de exemplu, se promovează chiar conceptul de security Made in Germany, aspect care pentru clienţi reprezintă un booster de încredere semnificativ că sistemele lor sunt în siguranţă din multiple perspective. Atacuri cibernetice există în mod continuu. Nu am fost afectaţi până acum de nici un astfel de atac. Bineînţeles că atunci când ai toate sistemele necesare pentru prevenirea sau pentru răspunsul la aceste atacuri, te poţi aştepta să nu fii afectat, însă ceea ce vedem este că aceste atacuri cresc în impact când vine vorba de afacerile clienţilor. Ransomware-ul creşte de la an la an, răscumpărările care se cer s-au dublat, în ultimii mulţi ani, de la an la an, şi cred că va mai dura până când gradul de conştientizare la nivelul clienţilor va fi la nivelul la care toată lumea să fie mai bine protejată decât astăzi„, notează Ovidiu Ghiman.

Întrebat în ce măsură prevenirea incidentelor de securitate cibernetică ţine de instruirea angajaţilor, executivul Telekom a răspuns: „Ţine şi de o gândire de tipul «mie n-o să mi se întâmple». Şi dacă nu ai pe cineva lângă tine care să îţi explice că o sumă investită în tehnologie nu este o cheltuială, ci o măsură preventivă ca să nu ai o pierdere poate de 10 ori mai mare, care poate să vină sub forma unor date pierdute pe care nu le mai recuperezi sau poate le recuperezi contra unei taxe, sau sub forma unei întreruperi de câteva ore a afacerilor. Nu vreau să mă gândesc ce înseamnă pentru o companie mare, care are poate milioane de tranzacţii, să nu poţi face tranzacţii două-trei ore”.

GDPR

Revenind la Regulamentul UE de Protecţie a Datelor cu caracter personal, Ghiman a precizat că cheltuielile necesare pentru alinierea la noile standarde pot ajunge la câteva milioane de euro pentru companiile mari.

„Aş face un pas înapoi, să ne uităm la poza mare. În primul rând, suntem în punctul în care multe companii se întreabă dacă li se aplică sau nu. Noi încercăm să creştem gradul de awareness în piaţă, astfel încât fiecare companie să înţeleagă dacă reglementarea GDPR i se aplică sau nu. Din toate experienţele pe care le-am avut până acum, pot spune că valoarea totală a unui proiect GDPR poate să fie de la câteva zeci de mii de euro pentru o companie mică până la milioane de euro dacă vorbim de o companie mare, cum ar fi o bancă. În general, ne-am uitat şi am văzut că componenta de tehnologie poate să fie oriunde între 10% şi 50% din sumele astea. E un procent mai mare în cazul companiilor mai mici şi un procent mai mic în cazul companiilor mari.

Atunci când vorbim de GDPR, vorbim în primul rând de partea de evaluare, în care ai nevoie de cineva care să îţi spună care este stadiul în care te afli faţă de ce îţi cere reglementarea, după care ai două componente de rezolvat: cea de procese şi proceduri interne şi cea de tehnologie care să sprijine implementarea acestor proceduri interne. Sunt aceste trei zone de business, din care două sunt consultanţă, iar cea de-a treia e componenta de tehnologie.

Pentru o companie mică spre medie, componenta de tehnologie începe undeva de la 20-30.000 de euro.

Noi acţionăm şi în calitate de consultanţi pentru piaţă, deja de 6-9 luni discutăm în piaţă cu o mulţime de clienţi despre proiecte în care să-i asistăm în migrarea către GDPR compliance. Avem proiecte în care suntem integratori şi ne-am luat un consultant alături şi avem proiecte în care livrăm doar partea de tehnologie. Ne interesează, normal, şi responsabilităţile noastre în ceea ce priveşte GDPR, există o echipă de proiect şi vom fi pregătiţi în luna mai, când intră regulamentul în vigoare”, a arătat directorul comercial pentru segmentul business al Telekom.

Viteza netului în România

Lăţimile de bandă oferite de conexiunile de internet fix din România au ajuns peste nevoile clienţilor, fie că vorbim de consumatorii casnici, fie de companii, iar accentul se pune pe calitatea serviciului şi a experienţei de suport client. Pe partea de internet mobil însă lucrurile stau diferit, iar Ghiman crede că oferta de trafic de date nelimitat de la Telekom reprezintă o schimbare de paradigmă.

„Cred că infrastructura disponibilă în România momentul de faţă deja oferă lăţimi de bandă peste nevoile clienţilor. Discuţia are mai mult legătură cu calitatea acelor conexiuni, calitatea customer service-ului pe care îl primeşti după ce se activează conexiunea şi cum foloseşti conexiunea respectivă în businessul de zi cu zi. Dacă vorbim despre internet fix, cred că în momentul de faţă există un număr de furnizori în România care pot oferi orice lăţimi de bandă. Aş spune că ne bucurăm să fim furnizorul cu cea mai mare acoperire când vine vorba de servicii de bandă largă în România pentru companii. Nu am avut până acum nicio surpriză de tipul să avem o cerere de la un client pentru nişte lăţimi de bandă pentru aplicaţii speciale şi să nu o putem onora.

Nu vedem o creştere de lăţimi de bandă la nivelul mass market, clienţi care să vrea să treacă de la 1 Gbps la 10 Gbps.

A contat foarte mult schimbarea noastră de paradigmă când am lansat oferta Freedom legată de internetul mobil. Faptul că am ridicat bariera internetului mobil la nelimitat a avut un impact semnificativ. Şi aici poate fi o discuţie, 4G versus 5G. Părerea mea este că migrarea de la 4G la 5G are legătură în primul rând cu aplicaţiile de business care vor sta în spatele 5G, nu atât cu nevoile de consum ale oamenilor, dar dacă vorbim de broadband în general aş spune că asta a fost schimbarea majoră, trecerea la net mobil nelimitat. Ne bucurăm că am fost primii care am făcut-o şi nu mă aştept să vină foarte multă lume după noi, deşi în continuare există diverse mesaje contradictorii prin piaţă de tipul net nelimitat în reţeaua proprie, către anumite destinaţii sau anumite aplicaţii”, a arătat executivul Telekom.

Ghiman a adăugat că luna decembrie a adus „o explozie” a traficului de date mobile, generată în principal de messaging şi video.

Guvern nou

În privinţa impactului turbulenţelor de pe scena politică asupra mediului de afaceri, Ovidiu Ghiman a subliniat că atât în sectorul privat, cât şi în privniţa contractelor din sectorul public, cuvântul cheie este stabilitatea, inclusiv când vine vorba de fiscalitate, de crearea unui cadru în care companiile să-şi poată face planuri.

„În general – şi poate avea legătură cu guvernul sau în general cu ceea ce se întâmplă în toată administraţia – ne dorim un mediu de afaceri stabil. Stabilitatea are legătură cu foarte multe lucruri: cât ai stabilitate, oamenii îşi planifică proiecte şi le şi execută, pentru că au un cadru în care să o facă, au finanţare pentru ele, atunci se întâmplă lucrurile.
O altă chestiune importantă, care are impact în primul rând în sectorul privat, este stabilitatea când vine vorba de fiscalitate. Pentru că în secunda în care vezi că se schimbă lucruri, tu ca şi companie îţi faci primele calcule: cum mă vor impacta aceste schimbări, ce se întâmplă cu investiţiile pe care le-am planificat. Am constatat că absolut orice schimbare apare, normal şi natural lumea stă şi se gândeşte care este impactul şi apoi se gândeşte dacă planurile de investiţii trebuie să o ia într-o direcţie sau alta, şi dacă rezultatul acestei evaluări este da, mă afectează negativ, automat vezi o modificare în comportamentul de consum şi o scădere a oportunităţilor din piaţă„.

Principalele dificultăţi în 2018

Pe lângă stabilitatea amintită mai sus, deficitul de resursă umană rămâne un obstacol pentru dezvoltarea industriei IT&C din România.

„O provocare pe care o avem când vine vorba de sectorul public este aceea de a avea proiecte care se întâmplă, iar aici elementul de stabilitate este critic. Dacă vom avea stabilitate, proiectele se vor executa, dacă nu, nu. O altă provocare este să găsim, în zonele de business care cresc, suficienţi oameni bine pregătiţi care să ni se alăture. În zona de sector privat, în momentul de faţă, dacă nu se schimbă ceva radical la nivelul economiei, nu prea văd multe probleme. Economia este în creştere, dorinţa de a investi în tehnologie în contextul în care tehnologia îţi ajută businessul să îţi serveşti mai bine clienţii sau să îţi eficientizezi activitatea există, şi aici ne bazăm pe capacitatea noastră de livrare în care avem foarte mare încredere”, spune Ghiman.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă cu forţa de muncă în piaţa de IT, deja provocarea e uriaşă în a găsi oameni la costuri rezonabile şi noi credem că provocarea asta o să crească. Altă soluţie decât să crească semnificativ numărul absolvenţilor, pe termen mediu şi lung, nu văd„.

„Altcineva în afară de Ministerul Educaţiei Naţionale nu văd cine ar putea acţiona. Ne trebuie un plan de ţară pentru treaba asta. Companiile sunt foarte aproape de instituţiile de învăţământ, au diverse programe în care implică studenţii, încercăm să cunoaştem forţa de muncă cât mai devreme, încercăm să ne apropiem studenţii cât mai mult, dar dacă tu ai x studenţi şi ţara are nevoie de x ori 10 angajaţi, implicarea companiilor nu poate fi suficientă. O chestie pe care o putem face noi ca să dăm o perspectivă studenţilor, încă din facultate, ca să vadă că îşi pot găsi locuri de muncă în ţară, să nu se gândească neapărat să plece în străinătate. Dar adresează o populaţie limitată de studenţi”.

Întrebat dacă se poate spune că România oferă oportunităţi comparabile cu cele de afară pentru absolvenţii din IT, Ghiman a explicat: „O parte din răspuns este «da», dar răspunsul mai are şi o parte care nu prea ne face fericiţi, şi anume «pentru cine lucrează în România». Foarte multe companii multinaţionale şi-au deschis centre de servicii în România: 3.000 de angajaţi, 5.000 de angajaţi. Pentru ei e în continuare mai ieftin să recruteze oameni din România decât să deschidă centrele în alte ţări. Avem oameni calificaţi, care vorbesc bine limbi străine, salariile pe care le plătesc în acele centre de servicii sunt peste salariile pe care le plăteşte o companie care îi angajează pentru activităţi strict destinate pieţei din România. Am putea spune „da, ce bine că au rămas în România şi lucrează în România”, dar lucrează pentru o mulţime de pieţe internaţionale”.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
DNA a extins urmărirea penală împotriva a cinci firme din București în dosarul în care Vanghelie e acuzat de fraudarea Economat Sector 5
DNA a extins urmărirea penală împotriva a cinci firme din București în dosarul în care Vanghelie e acuzat de fraudarea ...
Direcția Națională Anticorupție a anunțat miercuri prin intermediul unui comunicat de presă că, în dosarul în care ...
Anunț important pentru toți șoferii asigurați RCA! Mai mulți bani pentru sutele de mii de păgubiți din falimentul City Insurance. ASF aproape triplează contribuția firmelor de asigurare
Anunț important pentru toți șoferii asigurați RCA! Mai mulți bani pentru sutele de mii de păgubiți din falimentul ...
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a conceput un proiect de normă care crește contribuția firmelor de asigurare ...
Guvernul a interzis debranșarea clienților casnici de la gaze și energie și face apel „la buna credință” pentru plata facturilor
Guvernul a interzis debranșarea clienților casnici de la gaze și energie și face apel „la buna credință” ...
Guvernul a adoptat azi un act normativ prin care va interzice, temporar, debranșarea de la rețelele de energie și gaze, ...