INTERVIU. România riscă să rateze o parte din câștigul economic adus de AI. Boris Georgiev, Google Cloud: Vedem un comportament diferit în România. Dacă nu accelerăm adopția, impactul asupra PIB nu va ajunge la 5%

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta vorbește, într-un interviu acordat Economica.net cu ocazia evenimentului Google Cloud Day, despre schimbarea pe care o vede în atitudinea companiilor românești față de AI, decalajul care încă ne separă de Vest și șansa României de a recupera rapid, dar și despre ce trebuie să facă firmele și statul pentru ca AI să fie folosită la scară mai mare.

Un raport al Google publicat în 2024 arăta că adoptarea AI ar putea aduce o creştere cu 5% a PIB-ului României în următorii 10 ani, în condiţiile în care aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor folosi inteligenţa artificială generativă. Însă, datele arătau că o amânare de cinci ani în adoptarea acestui tip de tehnologie ar putea reduce avansul potenţial al PIB-ului României la plus 1%.

Am discutat la începutul anului despre adopția inteligenței artificiale și competitivitatea României. De atunci, cum a evoluat adopția AI în companii în Europa Centrală și de Est și în România? Cât de mult a progresat România în adoptarea AI?

Ei bine, în sectorul privat cred că asistăm pur și simplu la o explozie în acest moment.

Toată lumea folosește o formă sau alta de inteligență artificială. În România, dar și în regiune, cel mai frecvent caz de utilizare pe care îl vedem este programarea. Practic, în fiecare companie, dezvoltatorii folosesc AI fie pentru a-i ajuta să scrie cod, fie pentru ca AI să genereze codul, iar apoi dezvoltatorii să îl verifice.

Vedem utilizarea AI și în securitatea cibernetică. Așadar, în zonele mai tehnice vedem că AI este folosită din ce în ce mai mult, chiar și față de momentul ultimului nostru interviu. Un alt domeniu este marketingul.

Vedem – nu știu, probabil că ați văzut și voi – multe campanii generate cu AI la televizor și pe internet, iar fenomenul ia o amploare foarte mare. Și, așa cum tocmai discutam într-o altă sesiune, anul acesta vom avea primul sezon al sărbătorilor bazat integral pe AI. Vom vedea, așadar, cum va fi integrată inteligența artificială în toate aceste oferte și campanii de sărbători care sunt pe punctul de a începe odată cu Black Friday și care vor continua până la sfârșitul anului.

Aș spune, deci, că adopția AI crește destul de rapid. Desigur, putem cere și ne putem aștepta la mai mult dacă ne comparăm cu alte țări din Europa. În România suntem abia la începutul acestui parcurs.

Și cred că acesta este motivul pentru care vedem atât de mulți oameni participând la aceste conferințe: sunt cu adevărat deschiși să afle despre noi modalități prin care pot folosi AI, dar și despre modul în care alte companii o utilizează și despre ce pot prelua și aplica din experiența acestora.

Aveți exemple de proiecte-pilot care au ajuns ulterior să fie implementate la scară largă?

Cred că un exemplu foarte bun, prezentat astăzi în sesiunea principală, este Orange. Reprezentanții companiei au vorbit pe scenă despre cum, într-o primă etapă, și-au migrat datele către infrastructura noastră cloud, ceea ce le-a permis ulterior să înceapă să folosească AI pe baza acestor date.

Iar acum au vorbit despre numărul de agenți AI pe care îi folosesc în prezent și chiar despre lansarea unor produse noi generate și bazate integral pe AI. Cred că acesta este unul dintre exemplele pe care le putem folosi, pentru că este și unul public.

În realitate, există mult mai multe exemple în industrie, dar acestea nu sunt încă publice.

Cred că lucrăm pentru a le face mai vizibile. Un alt exemplu este FlowX AI, companie la care facem referire inclusiv în soluțiile noastre Gemini Enterprise pentru servicii financiare și care câștigă acum foarte mult teren inclusiv la nivel global, datorită acestei noi abordări privind utilizarea AI în industria financiară.

Acestea sunt doar câteva exemple din sectorul privat care sunt publice și despre care putem vorbi.

Și sunt destul de sigur că, în următoarele câteva luni, vom vedea din ce în ce mai multe companii care vor avea curajul să vorbească despre ceea ce fac. Știu câteva companii din retail care folosesc masiv AI în acest moment, dar nu pot vorbi despre ele.

Pentru că utilizarea unei astfel de tehnologii reprezintă încă un avantaj competitiv?

Da. Unii clienți sunt foarte reticenți în a-și face publice poveștile tocmai pentru a nu le dezvălui competitorilor ceea ce fac. Noi, desigur, ne-am dori să putem vorbi despre cât mai multe astfel de cazuri, dar avem nevoie de acordul clienților.

Ați menționat că România nu este la același nivel cu alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est.

Din Europa, aș spune.

Din Europa. Aveți o cifră?

Ei bine, haideți să privim lucrurile într-un mod diferit.

Cred că aceasta reprezintă mai degrabă o oportunitate pentru România decât un motiv pentru a spune că România a rămas în urmă. Oportunitatea vine din faptul că multe dintre țările care au început devreme să adopte AI au experimentat cu abordări și modele diferite. Au testat foarte mult, iar asta a presupus multă energie și mult efort.

Cred că țări precum România și companiile din România pot învăța din experiența celorlalte țări și pot sări peste anumite etape, trecând direct la cele mai avansate evoluții din industrie. Aceasta este o oportunitate pentru România de a accelera, de a recupera destul de rapid decalajul și chiar de a depăși alte țări.

Dar, dacă vorbim despre cifre, ceea ce vă pot spune este că acestea sunt date din 2025, deci nu încă din 2026: utilizarea AI în companiile din România era de 5,2%, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene era de 20%, dacă nu mă înșel, sau să spunem nivelul de referință. Așadar, putem vedea că există un decalaj, dar există și o oportunitate.

Din această perspectivă, cred că acum agenții AI sau abordarea bazată pe organizații care funcționează cu agenți AI îi pot permite României să accelereze și să se extindă mult mai rapid decât înainte.

Dar credeți că firmele românești se mișcă suficient de repede?

Ei bine, cred că este dificil să definim ce înseamnă „suficient de repede”. Cred că întotdeauna se poate mai repede și, cu siguranță, ar trebui să ne mișcăm mai repede.

Probabil vă amintiți că, data trecută, discutam despre faptul că firmele erau mai reticente sau mai conservatoare. Cred că acest lucru se schimbă acum și pentru că vedem că, la nivel global, foarte multe companii pariază în prezent pe tehnologiile AI. Înainte nu era așa.

Mă întâlneam cu multe companii care nu erau sigure dacă AI va ajunge să fie integrată în fiecare afacere și în fiecare industrie. Cred că această întrebare nu mai este relevantă. Acum este doar o chestiune de timp și de ceea ce alegem să facem cu AI.

Din această perspectivă, cred că vedem un comportament diferit în România, dar cu siguranță putem cere mai mult și ne putem aștepta la mai mult.

Și să nu uităm că, dacă vom vedea un nivel mai ridicat de adopție a AI în România, acest lucru va avea un impact pozitiv mult mai mare asupra PIB-ului țării. Dacă AI este adoptată mai lent, impactul va fi mult mai mic. Există, așadar, o corelație între ritmul adopției și impactul asupra PIB-ului, inclusiv în comparație cu celelalte țări din regiune.

Aveți o cifră sau un exemplu dintr-o altă țară care să arate cum a fost influențat PIB-ul de adoptarea AI?

Cred că este încă foarte devreme pentru a identifica impactul AI asupra PIB-ului.

Informațiile existente s-au bazat mai degrabă pe evaluări realizate de terți privind impactul pe care AI l-ar putea avea asupra PIB-ului. Știm care este impactul estimat asupra PIB-ului României dacă România se va mișca mai repede în adoptarea acestei tehnologii.

Da, avem aceste estimări, însă pentru a vedea dacă lucrurile se întâmplă exact așa cum s-a anticipat probabil că mai avem nevoie de câțiva ani.

Observați diferențe între companiile românești și cele din piețele europene mai avansate în ceea ce privește pregătirea pentru AI, AI generativă, infrastructura de date și capacitatea de implementare?

Cu siguranță. Cred că atunci când comparăm, în general, Europa de Est cu Europa de Vest, vedem companiile occidentale – poate din cauza mediului concurențial sau a unui mediu care evoluează mult mai rapid – adoptând aceste tehnologii mai repede și la o scară mai mare decât companiile din Europa de Est.

Am văzut același lucru anterior și în cazul adopției cloud-ului. Adoptarea cloud-ului în Europa Centrală a rămas cu câțiva ani în urma piețelor occidentale.

Probabil că exista ceva mai multă prudență în ceea ce privește utilizarea acestor tehnologii. Acum cloud-ul este ceva normal, este un standard în Europa Centrală. Din acest punct de vedere, vedem același comportament și în ceea ce privește adoptarea AI. Atunci când comparăm piețele occidentale cu cele din regiunea noastră, vedem că în special sectorul privat din Vest se mișcă mai repede.

Dacă vorbim despre sectorul public din piețele occidentale, vedem de asemenea unele guverne care avansează mai rapid în utilizarea AI.

Cred că în Europa de Est o țară pe care o putem evidenția cu siguranță pentru ritmul mai rapid de adoptare a AI este Ucraina. Acolo sprijinim inclusiv guvernul în integrarea AI în aplicațiile bazate pe cloud care deservesc fiecare cetățean, astfel încât oamenii să poată beneficia de această tehnologie. Este o altă zonă în care vedem guverne investind pentru viitor.

Ne bucură să vedem că există deja țări în Europa de Est care se mișcă repede în această direcție.

Ce faceți mai exact? Cum s-a schimbat viața cetățenilor ucraineni? Ce pot face acum și nu puteau face înainte?

Puteți înțelege că situația din această țară este diferită de cea din orice altă țară, așa că nu vă pot spune cum li s-a schimbat viața. Ceea ce spun este că, având aceste servicii guvernamentale disponibile pe dispozitivele lor, fără să mai fie nevoie să meargă la un ghișeu pentru a obține anumite servicii, beneficiază deja de faptul că au totul în buzunar.

În același timp, odată cu integrarea AI, pot obține rezultate mult mai inteligente din interacțiunea cu statul și cu administrațiile locale și, probabil, inclusiv din analiza propriilor date provenite de la stat.

Există foarte multe exemple pe care le-am putea analiza în detaliu privind modul în care folosesc această tehnologie, dar cel mai important lucru și mesajul principal este că vorbim despre o inițiativă condusă de guvern.

Nu este o inițiativă pornită din sectorul privat sau de o anumită industrie. Este condusă de guvern, atât în ceea ce privește serviciile oferite cetățenilor, cât și, din câte știu, în educație.

Este un comportament diferit față de ceea ce vedem în alte țări din Europa de Est și cred că este determinat într-o mare măsură și de faptul că situația Ucrainei este diferită de cea a restului Europei de Est.

Desigur, vedem diferite țări din Europa de Est care avansează mai repede sau mai încet decât altele, însă, în general, ritmul este similar.

Ați avut întâlniri sau discuții cu autoritățile române despre ceea ce ați putea face pentru România?

Discutăm în mod regulat și sunt sigur că autoritățile discută și cu colegii noștri din celelalte Frontier Labs.

Este vorba despre ceea ce prezentam și în sesiunea principală (a evenimentului Google Cloud Day n. red.), iar acest lucru se aplică și sectorului public, care este, până la urmă, un alt sector al economiei.

Trebuie să încetăm să mai experimentăm și să începem să facem lucruri care vor schimba cu adevărat viața oamenilor și modul în care aceștia interacționează cu statul.

Acesta este lucrul cu adevărat important în acest moment și încă văd că, în multe cazuri, există foarte multă experimentare.

Dar, revenind la un exemplu din România, care cred că este foarte bun, nu-mi amintesc exact, probabil că a fost acum trei ani, dacă nu mă înșel, cu Ministerul Mediului și Pădurilor – cred că era vorba despre Ape și Păduri, dacă nu mă înșel – proiectul legat de automatizarea și procesarea documentelor privind diferitele activități de tăiere a lemnului din țară. Este sistemul SUMAL, despre care am vorbit și la momentul respectiv.

Și aici vorbim despre utilizarea tehnologiilor AI pentru procesarea unui volum uriaș de documente într-un interval foarte scurt de timp, ceea ce pune controlul în mâinile statului, în loc ca acesta să fie limitat de capacitatea umană de care dispune ministerul.

Acesta este un exemplu și cred că este unul foarte bun. Vedem că este foarte relevant și pentru alte țări din Europa de Est, care află despre această aplicație și vor să o reproducă.

Asta arată și că România poate fi un lider în astfel de integrări și prin astfel de idei foarte bune.

Ce trebuie să facă România pentru a ajunge la limita superioară a potențialului său, dacă vorbim despre astfel de idei, și ce ar putea să o împiedice? Pentru că SUMAL a fost acum trei ani și, de atunci, nu am mai avut un alt proiect mare. Ce putem face pentru a avea mai multe proiecte de acest fel?

Lucrul numărul unu este educația. Trebuie să educăm oamenii, companiile și funcționarii publici cu privire la modul în care pot integra și utiliza AI pentru a regândi procesele sau pentru a le optimiza.

Există diferite etape ale adopției AI, despre care am vorbit și astăzi în prezentare. Chiar și avansarea prin primele etape, atunci când vorbim, de exemplu, despre sectorul public, este foarte importantă și va avea un impact asupra economiei.

În sectorul privat vedem deja că acest lucru se întâmplă. Avem companii, așa cum am văzut astăzi pe scenă, destul de multe de altfel, care și-au prezentat experiența și modul în care adoptă AI în propriile afaceri.

Dar educația este foarte importantă, alături de furnizarea instrumentelor și aplicațiilor AI care îi pot ajuta pe oameni să folosească ceea ce au învățat pentru a începe efectiv să își transforme activitatea de zi cu zi.

Cu cât le oferi mai multă putere oamenilor dintr-o organizație – de aceea vorbeam despre a le oferi tuturor această capacitate, nu doar unei echipe tehnice, dezvoltatorilor sau unei echipe de marketing –, cu atât schimbarea se va produce mai repede.

Odată ce le oferi oamenilor această capacitate, continui să le dezvolți competențele și cunoștințele și le pui la dispoziție instrumentele potrivite, vor începe singuri să schimbe procese și să îmbunătățească domeniul în care lucrează, fără să fie nevoie să îi împingi de la spate.

Pentru că vor vedea beneficiile atât pentru echipă, cât și pentru ei personal, vor vedea cum pot deveni mai eficienți și vor începe să facă aceste schimbări.

În acest fel, inovația nu va mai fi determinată de cineva din exterior, ci va veni din interiorul organizației. Așa se produce acest tip de transformare.

Așa cum spuneam și astăzi, este foarte important ca 70% din bugetul alocat proiectelor AI să fie cheltuit pentru educație, pentru a le oferi oamenilor capacitatea de a folosi aceste tehnologii și pentru a-i ajuta să schimbe procesele din interiorul organizației.

Cercetarea Google de anul trecut, revenind la creșterea PIB, arăta că AI generativă ar putea majora PIB-ul României cu 5-7% în următorul deceniu. Suntem pe drumul către o astfel de creștere?

Nu sunt economist ca să vă pot spune dacă suntem sau nu pe drumul cel bun. Sper că suntem.

Dar, sincer, acel 5% despre care vorbeam – sau care apărea, de fapt, în raport – urma să fie atins dacă țara și sectorul privat investeau mai agresiv în aceste tehnologii sau dacă le adoptau mult mai devreme.

Așa cum am spus și înainte și așa cum arată cifrele pe care vi le-am prezentat, putem face mult mai mult în această direcție.

Cred că, dacă adopția AI în companii nu se află la cel mai ridicat nivel în comparație cu alte țări europene – vorbim inclusiv despre țările nordice sau despre Europa de Vest – și, probabil, nu ne-am aștepta ca situația să fie diferită în sectorul public, unde lucrurile se mișcă, de asemenea, ceva mai lent, atunci impactul asupra PIB-ului va fi mai mic, așa cum am spus.

Deci, dacă nu accelerăm, impactul nu va fi de 5%. Cel puțin asta ne spune logica.

Cred că aici trebuie să investim, atât la nivelul companiilor din țară, cât și prin politicile guvernamentale, pentru că, în cele din urmă, aceasta este direcția care poate stimula inovația, poate plasa România înaintea multor altor țări din regiune și chiar din Europa și îi poate permite să valorifice talentul extraordinar pe care îl avem în România, oamenii foarte bine pregătiți și cu experiență care contribuie la dezvoltarea AI.

Unii dintre cei mai buni specialiști de la Google care dezvoltă tehnologii AI sunt, de fapt, ingineri români, dezvoltatori români.

Aceasta poate fi cu siguranță o oportunitate foarte mare, dar necesită o strategie pe termen lung, iar acest lucru este important.

Avem și acest paradox: avem foarte mulți specialiști IT, dar, în același timp, populația generală rămâne în urmă în toate testele și suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele IT ale populației generale.

Asta ne arată două lucruri. În primul rând, arată nivelul foarte bun al educației sau, mai exact, al educației de nivel înalt. Universitățile fac o treabă extraordinară. Cred că, atunci când vorbim despre rezultatele la matematică, România se află în frunte.

Al doilea lucru este că există acest decalaj între oamenii care au cunoștințele necesare și cei care trebuie pregătiți.

Cred că fiecare țară ar trebui să aibă un program prin care să îi educe pe oameni în privința acestor tehnologii, pentru că, dacă nu le folosesc, acest lucru nu face decât să împingă țara în urmă.

Ar trebui să investim serios în astfel de programe și, oriunde vedem o oportunitate de parteneriat, Google este întotdeauna pregătit să ajute.

Am oferit recent exemplul Estoniei, unde am ajutat guvernul să introducă educația în domeniul AI în ultimii doi ani de liceu, prin programul AI Leap.

Există, așadar, exemple bune și cred că este o chestiune de leadership, dar și de creare a unui program care să poată fi extins la nivelul întregii populații. Așa putem face ca lucrurile să se întâmple.