Întrebările la care răspundeţi la recensământ, explicate. INS asigură că nicio persoană nu va fi putea identificată pentru că a furnizat CNP-ul

Economica.net vă explică, într-o serie de materiale dedicate, la ce se referă unele dintre întrebările cuprinse în chestionarul de recensământ, în accepţiunea Institutului Naţional de Statistică care le cere oamenilor răspunsuri corecte, complete şi exacte la toate întrebările din chestionar. Reamintim că amenzile de care sunt pasibili oamenii care ori refuză să răspundă, ori răspund incomplet sau inexact la întrebări sunt cuprinse între 1.000 de lei şi 3.000 de lei. INS spune că oamenii nu vor putea fi identificaţi pentru că-şi furnizează CNP-ul la completarea chestionarului. "Nu există posibilitatea de a face legătura între date şi indivizi pentru că datele vor fi introduse în formă codificată, ceea ce face imposibilă identificarea indivizilor. CNP-urile completate în chestionarele de recensământ nu vor fi prelucrate, acestea fiind convertite automat (criptate) într-un cod statistic (Identificator Statistic Unic – ISU) format din 40 de caractere, codificarea cu ISU fiind o criptare ireversibilă, adică ISU ne se poate transforma înapoi în CNP, astfel nicio persoană nu va putea identificată", spune INS, în metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor în recensământul populației și locuințelor, consultată de Economica.net.
Cristina Şomănescu - Dum, 15 mai 2022, 13:57
Întrebările la care răspundeţi la recensământ, explicate. INS asigură că nicio persoană nu va fi putea identificată pentru că a furnizat CNP-ul

Autorecenzarea se prelungeşte până pe 27 mai.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat vineri prelungirea perioadei de autorecenzare, conform următorului calendar:

  • platforma de autorecenzare va fi deschisă până vineri, 27 mai 2022.
  • vizita recenzorilor în teren se va desfăşura în perioada 31 mai – 17 iulie 2022.

Decizia, luată în cadrul şedinţei Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (12 mai 2022), survine ca urmare a interesului crescut pentru autorecenzare manifestat de populaţie – peste 400.000 de chestionare completate zilnic, comparativ cu o medie de 120.000 de chestionare completate pe zi în perioada anterioară.

Cum spune INS că protejează confidenţialitatea datelor personale transmise de populaţie în chestionarul de recensământ.

„Nu există posibilitatea de a face legătura între date şi indivizi pentru că datele vor fi introduse în formă codificată, ceea ce face imposibilă identificarea indivizilor. CNP-urile completate în chestionarele de recensământ nu vor fi prelucrate, acestea fiind convertite automat (criptate) într-un cod statistic (Identificator Statistic Unic – ISU) format din 40 de caractere, codificarea cu ISU fiind o criptare ireversibilă, adică ISU ne se poate transforma înapoi în CNP, astfel nicio persoană nu va putea identificată. Aceste informaţii sunt folosite doar pentru a uşura completarea chestionarelor, precum şi pentru măsuri de control a calităţii, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare. Rezultatele pot fi diseminate numai agregat, cu un nivel de agregare suficient de sigur astfel încât să nu fie posibilă identificarea directă sau indirectă a unei/unor persoane”, se arată în Metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor în recensământul populației și locuințelor, a INS, consultată de Economica.net.

Recenzorii care află informaţii persoanele despre populaţia invervievată semnează un angajament pentru păstrarea confidenţialităţii datelor.

În calitate de recenzor, recenzor-şef, recenzor pentru recensământul de probă, recenzor pentru cercetarea statistică postrecensământ, recenzor pentru autorecenzarea asistată, coordonator la nivel de județ sau coordonator la nivel de municipiu, oraș, sector al Municipiului București sau comună, personalul de recensământ din teritoriu are obligaţia legală, prin semnarea angajamentului privind păstrarea confidențialității datelor, să păstreze confidenţialitatea datelor, să nu dezvăluie informaţiile culese în decursul activității la recensământ. Această obligaţie continuă să se aplice şi după încetarea activităţii, potrivit prevederilor capitolului X – Confidenţialitatea şi protecţia datelor statistice din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Recenzorilor li se solicită:

  • să nu divulge, în niciun caz, datele culese în zona repartizată (sectorul de recensământ) persoanelor sau organizaţiilor neautorizate;
  • să nu permită nimănui să acceseze terminalul informatic – tableta – sau alte documente referitoare la activitatea lor în cadrul recensământului sau la chestionarele completate;
  • să păstreze caracterul confidenţial al informaţiilor personale care le-au fost comunicate de recenzorii şefi sau de membrii gospodăriei;
  • să nu repete în faţa altor persoane, prietenilor sau a rudelor nimic din cele declarate în cadrul interviului față-în-față de către persoanele recenzate;
  • să nu facă comentarii despre membrii gospodăriei sau locuinţa gospodăriei;
  • să nu accepte prezenţa în timpul interviului a altor persoane, decât cele autorizate de comisia locală de recensământ, spune metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor, citată de Economica.net mai sus.

V-aţi autorecenzat online, dar chestionarul completat nu a fost validat. Veţi fi recenzat din nou de către recenzor, spune INS.

Rcenzorul completează câte un chestionar electronic pentru fiecare gospodărie identificată la adresele locuințelor din sectorul de recensământ pe care-l acoperă, prin interviu față-în-față cu membrii gospodăriei care se află în una dintre următoarele situații:

  • nu s-au autorecenzat;
  • unii dintre membrii gospodăriei au fost preînregistraţi pentru participarea la recensământ prin autorecenzare online, dar nu s-au autorecenzat online.
  • deși s-au autorecenzat, au completat un număr foarte mic de răspunsuri, caz în care chestionarul completat online nu a fost validat și nici acceptat în baza de date a recensământul, iar persoanele respective nu au reluat procedura de autorecenzare, spune metodologia citată de Economica.net mai sus.

Clarificări despre răspunsurile pe care trebuie să le furnizaţi la secţiunea pentru recenzarea locuinţei

Această secțiune conține mai multe întrebări, grupate tematic astfel:

  • informații despre gospodărie;
  • componența gospodăriei;
  • întrebări despre locuință și clădire.

Informațiile din această secțiune se completează numai de către capul gospodăriei, în cazul autorecenzării sau prin interviu cu capul gospodăriei/persoana de referință sau, în lipsa sa, cu o altă persoană adultă din gospodărie care cunoaște foarte bine atât situația locuinței, cât și situația fiecărui membru al gospodăriei.

Secțiunea se completează pentru fiecare locuinţă (ocupată sau neocupată), indiferent dacă locuinţele se află în clădiri de locuit, în clădiri cu altă destinaţie sau în spaţii colective de locuit. Nu se vor înregistra locuinţele care sunt folosite în totalitate în scopuri profesionale, comerciale, la momentul de referinţă al recensământului, reiese din metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor, citată de Economica.net mai sus.

Momentul de referință al recensământului, ora “0” din ziua de 1 decembrie 2021.

Componenţa gospodăriei

La „componenţa gospodăriei” se completează separat informații despre fiecare membru al gospodăriei pentru care s-a introdus codul numeric personal în secțiunea anterioară.

Atenție! În chestionarul electronic, introducerea unui CNP la „informaţii despre gospodărie” generează întrebările pentru persoana respectivă în „componenţa gospodăriei”. Omiterea unui CNP înseamnă necompletarea informațiilor referitoare la acea persoană.

Pentru fiecare persoană din listă se înregistrează un nume fictiv, o poreclă sau un diminutiv sub care aceasta va fi denumită pe parcursul interviului. Acest nume fictiv este ales de persoana care răspunde la interviu și poate fi prenumele real al persoanei sau orice altă denumire aleasă de aceasta.

În continuare, pentru fiecare persoană din gospodărie, capul gospodăriei sau persoana adultă care răspunde în locul acestuia va oferi informații despre: situația persoanei la 1 decembrie 2021, gradul de rudenie cu capul gospodăriei, identificarea soțului/soției, mamei și a tatălui – dacă vreunul dintre aceștia face parte din gospodărie.

Gospodărie a populaţiei este grupul de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit într-o unitate de locuit sau doar într-o parte a acesteia având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc în comun – contribuie împreună la aprovizionarea şi la consumul de alimente şi de alte bunuri esenţiale traiului – şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli.

Persoanele care, la momentul de referinţă al recensământului, locuiesc şi se gospodăresc singure sunt considerate gospodării de o singură persoană.

Persoanele care, deşi ocupă o locuinţă împreună cu alte persoane (de exemplu, în calitate de chiriaș), declară că se gospodăresc singure sunt considerate, de asemenea, gospodării de o singură persoană, spune INS.

Nucleu familial se definește într-un sens restrâns ca două sau mai multe persoane care aparțin aceleiași gospodării și ale căror legături de rudenie sunt cele de soț și soție, de parteneri într-o uniune consensuală sau de părinte și copil.

Familia se compune astfel:

  • dintr-un cuplu fără copii;
  • dintr-un cuplu cu unul sau mai mulți copii;
  • dintr-un părinte singur cu unul sau mai mulți copii.

Acest concept de familie limitează relațiile între copii și adulți la relații directe, de gradul I, adică între părinți și copii, explică INS în metodologia citată mai sus.

Formează nuclee familiale:

  • soţul/partenerul şi soţia/partenera fără copii;
  • soţul/partenerul şi soţia/partenera cu copii necăsătoriţi;
  • un singur părinte cu unul sau mai mulţi copii.

Termenul de partener/parteneră se referă doar la cuplurile aflate într-o uniune consensuală, nu la cuplurile căsătorite legal, pentru ele se folosește termenul soț/soție.

Se consideră că fac parte din nucleul familial:

  • toţi copiii care locuiesc împreună cu părinţii, care nu au soţ sau partener şi nu au, la rândul lor, copii în cadrul aceleiaşi gospodării;
  • copiii aparţinând numai unuia dintre soţi/parteneri sau copiii adoptaţi se consideră copii ai cuplului;
  • copiii care au fost căsătoriţi, dar la momentul de referinţă sunt divorţaţi sau văduvi şi care au revenit în gospodăria părinţilor, cu condiţia să nu aibă la rândul lor copii sau parteneri în cadrul gospodăriei;
  • un copil care locuiește în mod alternativ în două gospodării (de exemplu, în cazul în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să fie înregistrat în gospodăria unde își petrece cea mai mare a timpului. Dacă acesta petrece o perioadă de timp egală cu fiecare dintre părinți, copilul va fi înregistrat în cadrul gospodăriei unde copilul a petrecut noaptea recensământului (ora ”0” din 1 decembrie 2021).

Nu fac parte din nucleul familial:

  • copiii aflaţi în plasament familial (care vor fi încadraţi la persoane neînrudite).

Numărul persoanelor din gospodărie (prezente și temporar absente).

Se va înregistra numărul membrilor gospodăriei prezenți sau temporar absenți la momentul de referință al recensământului (1 decembrie 2021).

O persoană e considerate prezentă dacă la momentul de referință al recensământului (ora “0” din ziua de 1 decembrie 2021) se afla la reşedinţa obişnuită a acesteia de cel puţin 12 luni, perioadă continuă, sau se afla aici de mai puţin de 12 luni, cu intenţia de a rămâne mai mult de 12 luni, (a nu se lua în considerare absente scurte precum delegații, internări în spital etc.).

O persoană e considerate temporar absentă dacă la momentul de referință al recensământului (ora “0” din ziua de 1 decembrie 2021) era plecată din localitatea de reşedinţă obişnuită, în altă localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă mai mică de 12 luni sau cu intenţia de a fi plecată mai puţin de 12 luni.

Numărul camerelor de locuit din locuinţă

Se înscrie numărul de camere de locuit cu cifre arabe (de exemplu: 1, 2,3 etc.), ţinând seama de precizările de mai jos:

Camera de locuit este încăperea dintr-o locuinţă care serveşte pentru locuit, având suprafaţa de cel puţin 4 metri pătraţi (spaţiul fiind suficient de mare pentru a cuprinde un pat de adult), înălţimea de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale şi care primeşte lumină naturală fie direct, prin ferestre şi/sau uşi exterioare, fie indirect, prin verande, cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor sau prin alte camere de locuit, cu ajutorul glasvandurilor.

Destinaţia camerelor de locuit se stabilește ţinând seama de construcţia iniţială a acestora, dar şi de utilizarea principală a camerei respective.

Se vor considera camere de locuit:

  • camerele de dormit, sufrageriile, camerele de oaspeţi, birourile (bibliotecile), camerele mansardate, pivniţele locuibile, camerele de serviciu (camerele personalului casnic), precum şi holurile care îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit şi sunt utilizate pentru locuit, nefiind folosite numai ca spaţii de trecere;
  • încăperile din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie să fie locuite, dar care la data de 1 decembrie 2021 sunt folosite în scopuri profesionale de gospodăriile care le ocupă, precum şi camerele de locuit puse la dispoziţia instituţiilor, firmelor, societăţilor comerciale, de turism, de către titularul locuinţei;
  • încăperea cu dublă folosinţă (ca bucătărie şi cameră de locuit) dintr-o locuinţă, alcătuită din mai multe încăperi, se consideră fie cameră de locuit, fie bucătărie, în funcţie de destinaţia iniţială, şi nu după modul de folosinţă;

În acest caz, respondentul trebuie să fie sigur că este vorba de o singură cameră, conform schiței de construcție a spațiului.

  • Dacă este vorba de un living de tip ”open space” și schița apartamentului prevede atât bucătărie, cât și cameră de zi (sufragerie, living), se vor înregistra distinct cele două camere, chiar dacă între acestea nu mai există perete despărțitor. La fel se va proceda și în cazurile similare, cum ar fi cel în care proprietarul a transformat un apartament de 3 camere într-unul de 2 camere prin desființarea unui dormitor.

Nu se consideră camere de locuit:

  • bucătăriile, chiar dacă au suprafaţa de peste 4 mp;
  • coridoarele, verandele, încăperile utilitare (spălătorii, uscătorii) şi vestibulurile;
  • sălile de baie şi grupurile sanitare, chiar dacă suprafaţa lor este mai mare de 4 mp;
  • dependinţele şi alte spaţii din locuinţă (băile, WC-urile, verandele, vestibulurile, antreurile, marchizele, tindele, holurile nelocuibile – care nu îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit, culoarele, coridoarele, oficiile, cămările, debaralele, logiile, boxele etc.) şi, în general, orice încăpere mai mică de 4 metri pătraţi şi care nu îndeplineşte definiţia de cameră de locuit, chiar dacă este locuită.

Suprafaţa locuibilă a camerelor de locuit (în metri pătrați, fără zecimale)

Se înregistrează suprafaţa locuibilă a locuinţei, care se calculează pe baza dimensiunilor interioare ale încăperilor, măsurate la nivelul pardoselii. Dacă valoarea nu este cunoscută, ea se completează pe baza documentelor (contract de cumpărare, contract de închiriere, repartiţie etc.) sau se aproximează.
Dacă există mai mult de o gospodărie în locuinţă, trebuie să se înregistreze numărul total de camere de locuit ale locuinței, precum şi suprafaţa totală a acestora şi nu doar numărul de camere şi suprafaţa corespunzătoare părţii din ea folosite de o singură gospodărie din cadrul locuinţei.
De exemplu, dacă două gospodării împart o casă cu cinci camere, numărul total de camere este „5”, explică INS.

Numărul camerelor folosite în scop profesional

Se vor considera camere utilizate în scopuri profesionale camerele din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie să fie locuite, dar care sunt folosite de gospodăriile care le ocupă sau de firme, societăţi comerciale sau de turism (pe baza unui contract încheiat cu titularul locuinţei) în alte scopuri decât cele de locuit (de exemplu: camerele din locuinţe transformate de către proprietarii acestora în cabinete medicale, birouri de avocatură, magazine, case de amanet, frizerii etc.).
Se înscrie numărul camerelor utilizate numai în scopuri profesionale cu cifre arabe (de exemplu: 1, 2,3). Dacă în locuinţă nu există camere utilizate în scopuri comerciale sau profesionale, pentru „numărul de camere” se introduce „0”.

În cazul unei camere folosite atât pentru locuit, cât şi în scopuri profesionale, comerciale etc., aceasta este considerată cameră de locuit.

Instalație de alimentare cu apă caldă

Se consideră că au instalaţie de alimentare cu apă caldă atât locuinţele care primesc prin conductă din reţea publică apă caldă la baie, la bucătărie sau în alte încăperi dotate cu instalaţii sanitare, cât şi locuinţele care utilizează un sistem propriu.
Se consideră că au instalaţie de alimentare cu apă caldă din sistem propriu locuințele care au asigurată apa caldă prin utilizarea centralelor termice, a panourilor solare termice cu colectori (pentru încălzirea apei), a cazanelor sub presiune, boiler electric etc., inclusiv locuinţele care utilizează pentru baie şi bucătărie apa geotermală.
Locuinţele în care baia are cazan sau boiler, care serveşte exclusiv pentru cadă sau duş, se consideră că au instalaţie de alimentare cu apă caldă.
Se consideră că nu au instalaţie de apă caldă locuinţele care au fost debranşate, locuinţele care au numai sistem de încălzire cu apă geotermală, dar nu şi instalaţie de alimentare cu apă caldă.

Instalaţie electrică

Se consideră că o locuinţă are instalaţie electrică dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursă locală de energie electrică (grup electrogen, microcentrală etc.).
Se consideră că au instalație electrică și locuințele la care curentul electric provine de la instalaţii eoliene, panouri fotovoltaice sau microhidrocentrale locale.

„Ferestre din tâmplărie din”
În cazul în care ferestrele sunt confecţionate din mai multe tipuri de material, respondenții trebuie să se refere la un singur material, cel predominant.

Economica.net va reveni cu un material în care continuăm să explicăm la ce se referă următoarele întrebări din chestionarul de recensământ şi variantele de răspuns.

Citeşte şi:

Te-ar mai putea interesa și
Compania americană de IT Vertiv anunță angajări la Cluj. Adrian Dincă, HR Director: ”Candidații tineri nu sunt niciodată pregătiți, și acest lucru este bine” – INTERVIU
Compania americană de IT Vertiv anunță angajări la Cluj. Adrian Dincă, HR Director: ”Candidații tineri nu sunt niciodată ...
Producătorul american de hardware, software şi soluţii pentru centre de date Vertiv are în prezent 60 de poziții la centrul pe care îl operează la Cluj-Napoca. Adrian Dincă, HR Director EMEA,......
Peste 1.100 de persoane, părți în procesul colectiv împotriva Renault pentru problemele motorului 1.2 TCe
Peste 1.100 de persoane, părți în procesul colectiv împotriva Renault pentru problemele motorului 1.2 TCe
Avocatul francez Christophe Lèguevaques a mai făcut un pas în procesul colectiv intentat grupului Renault pentru deficiențele ...
Codul fiscal se schimbă. Plafoane şi reguli noi privind CAS pentru persoanele care obţin venituri extrasalariale
Codul fiscal se schimbă. Plafoane şi reguli noi privind CAS pentru persoanele care obţin venituri extrasalariale
Persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi/sau drepturi de autor care în cuantum net anul ...
Barna Tanczos: România nu trece printr-o criză privind furnizarea apei potabile, dar e recomandabil ca apa să fie folosită responsabil
Barna Tanczos: România nu trece printr-o criză privind furnizarea apei potabile, dar e recomandabil ca apa să fie folosită ...
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, susţine că România nu se confruntă cu o criză de furnizare ...