Următoarea evaluare a FMI ar putea fi la începutul lui 2015. Posibil cu un nou Guvern. INTERVIU

Următoarea evaluare oficială a acordului cu România de către Misiunea Fondului Monetar Internaţional /FMI/ ar putea avea loc la începutul anului 2015, posibil cu un nou Guvern, afirmă ministrul Finanţelor Publice Ioana-Maria Petrescu, într-un interviu acordat Agerpres.
Economica.net - vin, 03 oct. 2014, 10:16
Următoarea evaluare a FMI ar putea fi la începutul lui 2015. Posibil cu un nou Guvern. INTERVIU

Proiectul de buget pe 2015 ar putea fi analizat însă cu partenerii internaţionali la sfârşitul lunii noiembrie 2014, la Bucureşti, cu ocazia unor discuţii tehnice.

Ministrul Finanţelor aduce, de asemenea, o serie de precizări referitoare la rectificarea bugetară, aprobată recent de Guvern, şi prezintă o serie de date referitoare la colectarea principalelor venituri bugetare în primele nouă luni, declarându-se mulţumită de activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală /ANAF/ şi a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală /DGAF/.

Care este, în acest moment, relaţia României cu instituţiile financiare internaţionale şi care au fost principalele teme de discuţie cu ocazia recentelor întâlniri de la Bruxelles?

Ioana-Maria Petrescu: Avem un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional /FMI/, Comisia Europeană /CE/ şi Banca Mondială /BM/, acest lucru nu s-a schimbat, avem o relaţie foarte bună. Am continuat discuţiile tehnice cu ei, am avut discuţii tehnice şi la sfârşitul lunii iulie, am avut o discuţie informală la Bruxelles acum câteva săptămâni, a fost o discuţie informală pentru că ei au o politică să nu se implice în campanie electorală, să nu fie interpretat nimic politic din ceea ce fac. Şi atunci au preferat să nu fie o misiune oficială de evaluare acum înainte de alegeri, dar să avem discuţii tehnice în afara ţării. Am discutat despre rectificarea bugetară, am vrut să ştie care sunt încasările până acum, cum prognozăm veniturile în viitor, de unde vom acoperi impactul contabil al reducerii CAS, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie, am discutat de ţinta de deficit bugetar, să ne menţinem în ţinta de deficit bugetar care a fost agreată cu ei. Am discutat şi de alte reforme structurale la care ne-am angajat în ultima scrisoare de intenţie semnată cu ei, de reforma în aplicarea managementului privat la companiile de stat, au fost discuţii foarte tehnice şi aplicate şi, spun eu, foarte fructuoase.

Care a fost poziţia FMI vizavi de rectificarea bugetară, pe care Guvernul a aprobat-o recent, care a inclus şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale?

Ioana-Maria Petrescu: În primul rând vreau să fie foarte clar că, din punctul meu de vedere, FMI şi CE nu reprezintă un şef căruia să-i dăm raportul, ci sunt parteneri cu care ne sfătuim pe reforme structurale, pe reforme fiscale. Din punctul de vedere al CAS, vreau să fie extrem de clar că şi FMI şi CE şi noi credem că este o măsură structurală extrem de bună. Nimeni nu a avut o altă opinie decât asta. Ceea ce am discutat în iunie a fost şi modalitatea de acoperire a acelui gol contabil care a rezultat din reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, unde am fost extrem de fermă că nu sunt de acord ca o reducere a fiscalităţii să fie complementată cu altă creştere de taxe. Am fost foarte fermă pe acest lucru şi acest lucru nu s-a întâmplat, după cum ştiţi. Aici ne-am despărţit un pic la opinii, dar încă o dată suntem de acord că este o măsură bună structurală şi îmi pare extrem de bine că a intrat în vigoare de la 1 octombrie, cu ajutorul Parlamentului, şi cred că va fi o măsură care va avea efecte benefice asupra mediului de afaceri, mai ales că nu este dublată de taxe pe mediul de afaceri.

Întâlnirile de la Bruxelles au reprezentat un schimb informal de opinii. Când ar putea avea loc o nouă evaluare oficială a FMI a acordului cu România?

Ioana-Maria Petrescu: Ceea ce pot să vă spun este că am avut discuţii cu ei pe acest subiect, există o dorinţă şi din partea mea şi din partea premierului ca FMI să se întoarcă într-o vizită oficială, într-o vizită de evaluare. Una dintre opţiuni care a fost discutată este ca ei să se întoarcă la sfârşitul lui noiembrie, începutul lui decembrie, posibil pentru o altă discuţie tehnică, probabil pe bugetul pe 2015, pentru ca apoi o evaluare formală să fie poate la începutul anului viitor, cu posibil un nou Guvern. Şi asta vine direct din politica FMI de a nu scrie şi semna o scrisoare de intenţie cu un guvern intermediar. Dacă ei simt că este posibilitatea să se schimbe Guvernul după alegeri, atunci nu ar vrea să semneze o scrisoare de intenţie, să spunem la sfârşitul lui noiembrie, dacă va exista un nou Guvern câteva săptămâni mai târziu. Încă discutăm date şi posibile alternative, dar asta a fost una din posibilităţile pe care le-am discutat la Bruxelles.

Posibila vizită a FMI la sfârşitul lunii noiembrie va fi la nivel de experţi sau va veni şi şefa Misiunii FMI?

Ioana-Maria Petrescu: Este posibil să vină şi şefa Misiunii. Ideea era să nu fie o evaluare oficială pentru că aceea se termină cu semnarea unei scrisori de intenţie şi atunci este preferabil ca acea scrisoare să fie semnată de miniştrii noi, de preşedintele nou şi atunci este bine să fie noul Guvern în funcţie în momentul când ea este semnată.

De ce a fost nevoie la rectificare de tăierea unor venituri bugetare dacă s-a îmbunătăţit colectarea?

Ioana-Maria Petrescu: O mare parte din acele tăieri de fapt sunt tăieri contabile. Să vă dau un exemplu: s-au tăiat (venituri bugetare prognozate – n.r.) de la TVA, dar nu s-a tăiat de la TVA pentru că nu a fost bună colectarea. S-a tăiat pentru că am dat mai mult la bugetele locale din sumele colectate pe TVA. Şi atunci, pentru că s-a dat la locale din sumele defalcate de TVA, a trebuit să se scadă contabil din veniturile la TVA pe partea cealaltă. Şi, la fel, au fost mai multe astfel de reglări contabile. S-au scăzut pe FEN-uri, pe co-finanţări, de la cheltuieli, trebuie să se scadă şi pe venituri. Sunt nişte reglări contabile acolo, dar noi am considerat că în continuare vom colecta bine şi acele prognoze au fost incluse în rectificarea bugetară. Acele tăieri sunt în mare parte contabile, nu din cauza unor nerealizări la colectare.

În contextul acestor tăieri, fie ele şi doar contabile, pe TVA, acestor revizuiri, autorităţile mai iau în calcul reduceri de TVA pentru alte categorii de produse alimentare?

Ioana-Maria Petrescu: Anul acesta cu siguranţă nu. Oricum asta este ultima rectificare bugetară care se poate face conform legii. Nu am mai putea să facem astfel de schimbări până la sfârşitul anului. Ceea ce pot să vă spun este că studiul pe care l-am făcut ca urmare a scăderii TVA la pâine, la un an de când a început această măsură, ne-a făcut să fim mult mai optimişti. Studiul a arătat că preţul a scăzut, ceea ce probabil s-a văzut foarte uşor, dar a arătat de asemenea că profitabilitatea în acest sector a crescut, au existat mai multe firme pe piaţa oficială, mai mulţi angajaţi. S-a făcut şi o estimare a evaziunii şi ar fi scăzut cu 300 de milioane de lei, care reprezintă cam 20%. Toate aceste lucruri ne-au încurajat că este posibil să reducem TVA poate şi la alte categorii. În momentul de faţă, însă, analizăm mai multe scenarii. Dacă identificăm o zonă care credem că este posibilă şi identificăm şi spaţiul bugetar pentru o astfel de reducere, atunci vom discuta această măsură şi cu organismele internaţionale data viitoare când vin şi vom lua o decizie la momentul respectiv, dar anul acesta nu cred că este posibil să mai facem astfel de modificări.

Cum au evoluat încasările bugetare în septembrie şi în primele nouă luni din 2014? Ne puteţi oferi mai multe detalii pe ce categorii de impozite şi taxe dinamica a fost mai bună şi la care a fost o performanţă mai slabă la colectare?

Ioana-Maria Petrescu: În general sunt mulţumită de activitatea ANAF pe colectare în ultimele luni. Vreau spun că în luna septembrie s-a depăşit planul cu aproximativ 600 de milioane de lei. În luna iulie – cu aproximativ un miliard, în august s-a făcut planul. Pe primele nouă luni a fost un total de încasări de aproximativ 136 de miliarde de lei. Asta înseamnă un grad de realizare faţă de program, pe primele nouă luni, de 100,5%. Faţă de primele nouă luni din 2013 a fost o creştere nominală de 5,7%. Dacă am diferenţia pe tipuri de venituri, pe impozitul pe profit s-au colectat aproximativ 9 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 13% faţă de anul 2013, aceeaşi perioadă, impozitul pe venit – aproximativ 17 miliarde lei, o creştere de 2,5% faţă de anul 2013 (primele nouă luni din 2013 – n.r.), TVA – s-au colectat aproximativ 38 de miliarde de lei, o creştere de 0,8% faţă de 2013, la accize – aproximativ 17,5 miliarde lei, o creştere de 11,2% faţă de 2013. În septembrie – septembrie a fost o lună foarte bună – gradul de realizare faţă de plan a fost de aproximativ 104% şi faţă de septembrie anul trecut a fost de 13,4% (creşterea faţă de septembrie 2013 – n.r.). Eu zic că cu încasările stăm bine deocamdată.

Mai sunt pe agenda autorităţilor subiecte precum relaxarea fiscală pentru cei cu venituri foarte mici sau revenirea TVA la 19%?

Ioana-Maria Petrescu: Anul acesta ne-am axat pe măsuri pro-creştere, mai ales pentru stimularea mediului privat, măsuri de relaxare fiscală, câteva dintre ele fiind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, neimpozitarea profitului reinvestit. Acestea sunt măsuri care vin să ajute mediul privat să investească, să angajeze, să pornească motoarele economiei. Ceea ce menţionaţi dumneavoastră cu reducerea TVA la 19% ar fi o măsură foarte bună, cred că ar stimula consumul şi încă o avem în vedere şi cred că se va realiza de îndată ce vom avea spaţiul bugetar pentru aşa ceva. Este o reducere destul de mare, dar, încă o dată, care ar fi benefică pentru stimularea consumului. Anul acesta ne-am axat mai ales pe încurajarea mediului de afaceri.

Revenind la rectificarea bugetară, care este motivul pentru care s-au prevăzut transferuri importante pentru bugetele administraţiilor locale?

Ioana-Maria Petrescu: Din câte îmi aduc aminte s-au alocat în jur de un miliard o sută (1,1 miliarde lei – n.r.). Vreo 600 de milioane s-au dus mai ales pentru echilibrarea bugetelor, ceea ce înseamnă practic asigurarea activităţii autorităţilor locale. Şi aici vreau să aduc aminte totuşi unde se duc banii aceştia – vorbim aici de ajutoare care se duc la însoţitorii persoanelor cu handicap, la centre pentru persoane cu handicap, la asistenţa copilului. Trebuie să ne gândim un pic cât de mici totuşi sunt ajutoarele astea. M-am uitat cât este acest ajutor pentru persoanele însoţitoare pentru persoane cu handicap şi sunt în jur de şase sute şi ceva de lei în mână, deci net. Este o sumă extrem de mică pentru acela care trebuie să aibă grijă de cineva cu un handicap şi trebuie să fim siguri că măcar această sumă mică ei o primesc. Restul de bani de care discutăm s-au dus pentru continuarea unor investiţii deja începute, vorbim de aproximativ 500 de milioane lei.

Una dintre preocupările principale, dintre priorităţile mandatului dumneavoastră, este şi îmbunătăţirea relaţiei MFP şi a Fiscului cu contribuabilii. Aţi luat unele măsuri, ce măsuri aveţi în vedere în continuare pentru îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilii şi, mai general, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri?

Ioana-Maria Petrescu: Mă bucur că m-aţi întrebat asta. Ceea ce am încercat să fac de la început a fost, o dată, să iau nişte măsuri care să fie pro-creştere şi implicit măsuri care să încurajeze mediul de afaceri şi, pe de altă parte, să iau măsuri care să ajute la o colectare mai eficientă. Aici, pentru a avea o colectare mai eficientă, putem lucra pe reducerea evaziunii fiscale şi sunt mândră de ceea ce a realizat Antifrauda (Direcţia Generală Antifraudă Fiscală – n.r.) deocamdată. Au participat şi la acţiunea de azi (joi – n.r.), de la Ploieşti, câteva persoane şi de la Vamă şi de la Antifraudă şi au avut şi multe alte acţiuni numai în câteva luni de când s-au înfiinţat şi, ajungând la întrebarea dumneavoastră, partea cealaltă este de conformare voluntară. Acum eu nu pot să cer contribuabilului să vină să îşi plătească taxele cinstit dacă contribuabilul nu este tratat cu extrem de mult respect atunci când vrea să facă acest pas şi, în această direcţie, am un grup de lucru cu care lucrez în mod constant, am realizat mai multe lucruri deja – am refăcut cum arată decizia de impunere şi de la 1 iulie decizia de impunere are mai multe informaţii despre modul în care se poate plăti. La 15 septembrie am lansat Spaţiul Privat Virtual, unde persoanele fizice din Bucureşti şi Ilfov se pot loga gratis într-un site şi pot vedea anumite informaţii despre situaţia fiscală pe care o au. Ieri (miercuri – n.r.) am promovat o ordonanţă de urgenţă care creează cadrul legal astfel încât Trezoreria să devină acceptator de plată (cu cardul bancar – n.r.) şi practic să facă acest serviciu pentru orice instituţie publică, deci nu numai pentru ANAF, pentru primărie. Sper ca în 2015 persoanele fizice să poată plăti cu cardul şi online, toate taxele, dar şi fizic, prin POS-uri.

Când am putea vedea implementat acest sistem?

Ioana-Maria Petrescu: Noi am estimat între 6 şi 12 luni şi motivul pentru care durează atât de mult este că faptul că noi, ca să devenim acceptatori de plată, trebuie să trecem prin toate fazele prin care ar trece şi o bancă să devină acceptator de plată. Trebuie să devenim, de exemplu, membru VISA şi Mastercard, trebuie aplicat pentru aşa ceva, trebuie să dezvoltăm site-ul unde se pot plăti taxele online. După ce dezvoltăm site-ul online începem să facem demersurile pentru a avea infrastructura necesară să se poată plăti şi fizic. Adică să avem POS-urile necesare. Aceste lucruri durează, dar probabil în toamna lui 2015 vom putea să facem acest lucru. Alte lucruri pe care le am în vedere – acum am definitivat un set de broşuri care să explice mai clar modul în care se plătesc impozitele, mai ales pentru categorii de contribuabili cum ar fi cei care plătesc taxe pe chirii sau anumite categorii de contribuabili care plătesc taxe în domeniul agriculturii şi am încercat să explicăm cumva pe româneşte care sunt responsabilităţile şi cum se plătesc taxele.

Cum vor fi disponibile aceste broşuri?

Ioana-Maria Petrescu: În primă fază online şi vom face şi print şi le vom pune la sediile ANAF şi primăriilor. Şi într-o fază ulterioară vor fi probabil şi trimise acasă la contribuabili. Un alt lucru pe care îl avem în vedere este să extindem acest spaţiu privat virtual de anul viitor în toată ţara după ce vom evalua cum a funcţionat în Bucureşti şi Ilfov.

Cât a încasat MFP din taxa pe construcţii speciale?

Ioana-Maria Petrescu: Aproximativ 1,5 miliarde lei, mai exact 1,463 miliarde lei. S-a încasat aproape tot cât a fost declarat în mai. În mai s-a declarat toată suma şi s-a plătit aproximativ jumătate şi a doua jumătate a fost plătită în septembrie.

Care este situaţia actuală în privinţa renegocierii redevenţelor?

Ioana-Maria Petrescu: Redevenţele sunt un mod de taxare a resurselor naturale. Ceea ce facem acum este să regândim un pic modul de taxare a resurselor naturale şi asta având în vedere în primul rând că faptul că nu vrem să descurajăm investiţiile în acest domeniu. Avem anumite resurse naturale care se reduc, cele convenţionale, şi cele neconvenţionale sunt viitorul. Deci trebuie să facem în aşa fel încât modul de taxare să nu descurajeze exploatarea şi explorarea noilor tipuri de resurse, am avut discuţii şi cu FMI, cu o echipă tehnică, am avut discuţii şi cu experţi internaţionali, lucrăm la un raport acum împreună cu specialişti. În momentul în care vom avea un raport gata, îl vom dezbate şi public şi sper să avem un nou mod de taxare a resurselor naturale începând cu 2015.

Cursul BCE euro/leu anunţat pentru 1 octombrie 2014 este mai mic decât cel de anul trecut, inflaţia este foarte mică. Cum vor fi calculate accizele în 2015?

Ioana-Maria Petrescu: Ceea ce am făcut chiar înainte de 1 octombrie a fost să creez un grup de lucru care să lucreze pe mai multe alternative ale modului de calcul a accizei şi ei analizează din mai multe puncte de vedere – şi din punctul de vedere al impactului asupra contribuabilului, şi din din punctul de vedere al încasărilor la buget, se ia în considerare şi ca acciza să fie în lei şi să fie în euro, deci există mai multe posibilităţi, în momentul în care ei vor definitiva aceste calcule şi vom lua o decizie o vom spune public. Cum am spus şi la Guvern – e adevărat că până acum acciza a fost calculată bazându-se pe cursul euro/leu de la 1 octombrie, faptul că avea în formulă acest curs nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Dacă se schimbă modul de calcul al accizei, acea nouă formulă va intra în vigoare de la 1 ianuarie.

Care este poziţia MFP faţă de acel proiect cu falimentul persoanelor fizice?

Ioana-Maria Petrescu: Noi am dat un punct de vedere şi punctul nostru de vedere a fost destul de nuanţat. Acum rămâne la latitudinea Parlamentului, cum vor decide ei pe această lege.

Aţi sugerat anumite modificări la proiect?

Ioana-Maria Petrescu: Da, am sugerat anumite modificări în punctul de vedere. Au existat puncte de vedere din mai multe ministere. În final, e adevărat, punctul de vedere al Guvernului a fost unul pozitiv.

Te-ar mai putea interesa și
Depozitele la bănci au crescut cu 4,5%, în martie 2024 – date BNR
Depozitele la bănci au crescut cu 4,5%, în martie 2024 – date BNR
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna martie 2024 cu 0,3% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 584,458 miliarde de lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a......
Tesla promite noi maşini, „mai accesibile”, chiar dacă a renunţat la low-cost-ul Model 2
Tesla promite noi maşini, „mai accesibile”, chiar dacă a renunţat la low-cost-ul Model 2
Constructorul american de automobile electrice Tesla a anunţat, marţi seara, că va introduce noi modele la începutul ...
Imigranţii calificaţi ajută economia spaniolă să devanseze alte economii europene
Imigranţii calificaţi ajută economia spaniolă să devanseze alte economii europene
Spania este ţara cu cea mai mare rată a şomajului din Europa, însă, pentru Sara Hernandez, un arhitect de sisteme informatice ...
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut în primele două luni ale acestui an cu 3,2%
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut în primele două luni ale acestui an cu 3,2%
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în primele ...